Chestia asta cu bloggingul e treabă serioasă. Dacă vrei mai mult de un hobby, ajungi la responsabilităţi.

Fie că ai chef sau nu,  trebuie mai şi publici din când în când. Dacă nu ai ce scrie, trebuie să îţi storci creierii, ca mine acum şi să vii cu ceva.

Dacă vrei să ai mai mult decât un hobby, trebuie să răspunzi la comentarii atunci când vin, nu când ai tu poftă, să trimiţi mailuri de multumire celor care ţi-au comentat sau ţi-au pus link pentru prima dată, în aceeaşi zi, nu peste o săptămână când pofta de viaţă îţi revine.  Deci muncă!

Asta mi-am găsit eu de zis, într-o zi ploiosă şi în lipsă de inspiraţie. Acum va trebui să mai răspund şi la comentarii…ce viaţă! :)

Tu ce faci când n-ai chef de blog? Ai posturi pregătite în draft, rogi prietenii să îţi scrie guest-posturi?

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

Mâine se împlinesc 3 ani de când am scris primul post pe un blog. Stiu precis pentru ca am scris prima data pe blogul gemenilor, la câteva zile de la naşterea lor. Am scris acolo mai mult din nevoia de a ţine rudele informate despre desfăşurarea evenimentelor dar curând am prins gustul şi am vrut să scriu şi pe alte subiecte.

Am început să scriu pe chestiuni.weblog.ro, apoi m-am mutat pe chestiuni.blogulmeu.ro prin amabilitatea lui Hux. M-am mutat pe .info anul trecut în toamnă. Primul link l-am primit de la Ionut Pepenar, care e printre cititorii mei de la început.

Ce am câştigat din blog?

• Am găsit în blog un loc de exprimare a ideilor, o confruntare sănătoasă a acestora cu cititorii.
• Mi-am facut prieteni de care mă simt apropiat chiar dacă nu ne-am întâlnit în offline. Cu unii am avut ocazia să ma întâlnesc şi offline.
• Am învăţat să mă exprim în scris mai bine decât înainte.
• Am câştigat câteva abilităţi tehnice în plus.
• N-am câştigat bani sau faimă din blog dar am câştigat prieteni şi idei noi.
• M-am dezvoltat în ce priveşte comunicarea şi socializarea, m-a obligat să ies din zona de confort.

Intr-un cuvânt, merită!

Acum revenind la promisiunea din titlu…fac cinste!

Vă invit să scrieţi un post în care să spuneţi ce v-a adus blogul. Scrieţi orice vi se pare interesant, de ce v-aţi apucat de scris, ce v-a adus, ce v-a luat, de cât timp scrieţi. Orice articol pe tema asta fi primi link. Lista articolelor o voi publica intr-un post separat.

Dintre articolele scrise 2 vor primi cate un banner pe blogul meu pentru 3 luni. Dacă nu ai deja un banner, o să fac eu unul (lucrăm împreună până scoatem ceva care să îţi placă). Cei doi câştigători vor primi şi un loc în blogroll dacă nu sunt deja acolo.

Cum vor fi desemnaţi câştigătorii?

Unul dintre ei va fi desemnat de mine, pe criterii subiective, adică îl va primi postul care îmi va plăcea cel mai mult. Celălat va fi desemnat de cititori prin vot.

Ce aveţi de făcut?

Scrieţi postul şi anunţaţi-mă! Puteţi să îmi trimiteţi linkul prin email (vedeţi la pagina de  contact), puteţi să daţi un pingback sau să puneţi link către postul ăsta. Nu ţin neapărat să puneţi link către mine, nu asa e ideea. Puteţi scrie articolul până vineri, 19 iunie. Atunci voi publica lista cu toate articolele şi începem votul care va dura 3 zile. Câştigătorii îi anunţ marţi, 23 iunie!

Şi pentru abonaţii prin RSS sau prin email mai am o surpriza: o carte. O să dau toate detaliile despre carte într-un post ulterior. Deocamdată zic doar ca acţiunea se desfăsoară şi prin Orientul mijlociu, e plină de acţiune şi va fi şi ecranizată curând. Cartea e pentru fiecare abonat, fără tragere la sorţi!

1. Titlu incitant

Merită să formulezi un titlu care să atragă. Dacă nu îţi iese din prima, nu e esenţial să îl scrii înaintea articolului. Termină ce ai de zis şi titlul va veni mai natural după. Încearcă combinaţii surprinzătoare dar care au legătură cu subiectul.

2. Începe furtunos.

Cei mai mulţi cititori se pierd sau se câştigă în primele rânduri. Scrie un prim paragraf care să capteze atenţia. Dă-le cititorilor motive să continue. Fă-i să înţeleagă ce au de câştigat dacă citesc articolul tău. Suntem cu toţii oameni ocupaţi şi vream să citim  un articol din care primim ceva sau care ne amuză.

3. Scrie cu atitudine

Scrie despre lucrurile de care îţi pasă! Dacă ţie nu îţi pasă e puţin probabil că cititorilor le va păsa. Păstrează limita decenţei în limbaj. Dacă vreau să aud cuvinte vulgare dau drumul la TV!

4. Scrie aerisit

Dacă scrii un articol lung, scrie aerisit. Lasă spaţii între paragrafe, foloseşte subtitluri şi boldează cuvintele cheie. Oamenii scanează articolele şi încep să recitească atunci când dau de un cuvânt care le suscită interesul.

5. Ilustrează

O poză face cât 1000 de cuvinte. Pune poze relevante. Dacă nu ai găsit pe calculatorul personal caută pe flickr. Mulţi autori permit folosirea pozelor cu menţionarea autorului şi chiar fără.

6. Abordare originală

Dacă tema abordată nu este originală, încearcă o abordare dintr-un unghi original. Dacă toată lumea scrie cum să ai un blog mai bun, scrie un articol despre cum să strici un blog in 10 paşi sau despre cum sa fii un spammer de succes.

7. Clarifică-ţi ideile şi scopul

Întreabă-te înainte de a scrie articolul Ce vreau sa afle cititorii mei? Ce vreau să simtă? Ce vreau să facă cititorii mei ca urmare a citirii articolului? Sintetizează într-o frază scurtă despre ce e vorba în articolul tău. Dacă ţie nu îţi e clar nici cititorilor n-o să le fie!

8. Respectă-ţi cititorii

Păstrează o relaţie cordială cu cititorii! Nu te poziţiona în atotştiutor care le predă o lecţie, nimănui nu-i place dădăceala! Interacţionează cu ei şi lasă-le loc să completeze sau să te contrazică. Lasă-i să înţeleagă că e ok dacă au altă părere şi că ai aprecia-o oricum.

9. Fii credibil!

Cea mai sigură cale de a pierde cititorii este să le dai informaţii expirate sau false. Verifică înainte să scrii şi fă o documentare de bază dacă articolul nu e unul personal. Dă credit pentru idei şi informaţii…specifică întotdeauna sursa. Asta nu te scade în ochii cititorilor ci îţi creşte credibilitatea.

10. Termină în forţă!

Incheie cu o concluzie amuzantă, cu o poantă care are legătură sau pur şi simplu dă-le cititorilor ceva care să ii facă să se bucure că au citit până la sfarşit. Incheie intr-un ton optimist sau pozitiv. Provoacă-i să facă ceva ca urmare a articolului tău!

Aşa cum am zis în titlu, am scris aici 10 sugestii care îţi pot imbunătăţi articolul fără pretenţia că am epuizat lista sau că sunt cele mai bune. Dacă ce am scris aici nu ţi se aplică, ignoră-le şi construieşte-ţi un stil propriu care să îţi aducă succesul. Dacă deja faci ceva care funcţionează scrie un articol pe tema asta şi anunţă-mă. Aş fi bucuros să te menţionez aici!

Citiţi si prezentarea lui Gabi Macovei pe aceeasi tema.

Alte articole recomandate:
Reteta unui blog fericit
Posturile lungi si dese. Sase constatari

Cum sa Scrii un Articol Care sa Fie Citit Complet
Blogging – Secretul unui articol de succes
Cum sa scrii texte mai proaste?

Mi-am autodefinit un canon pentru o saptamana. Desigur canonul nu respecta nici o regula religioasa in afara de una si anume: postul este pentru suflet, nu pentru trup.

Imediat ce m-am hotarat sa renunt la statistici pret de o saptamana am inceput sa ma gandesc la moduri in care pot sa ocolesc regula. M-am gandit ca as putea sa scot doar contorul de trafic.ro si sa las invizibil pe cel de statcounter. Evident cu promisiunea ca nu ma voi uita pe ele ci doar sa pot sa vad saptamana viitoare evolutia din timpul asta.

Apoi m-am hotarat sa sterg si statcounter-ul si multumit de mine m-am dus glont pe blogoree sa vad cati mi-au votat articolul despre lepadarea mea de statistici. Dupa asta, m-am gandit ca ar fi o idee buna sa trimit mailuri despre initiativa mea catorva bloggeri cunoscuti in speranta ca ei vor prelua ideea si vor scrie despre asta. In timp ce coboram scarile, am avut revelatia! Uite ce zace in mine!
Iau o hotarare care sa imi slabeasca ego-ul si ma gasesc cautand cai de a-i multiplica satisfactia ratand prin asta chiar scopul initial.

Si atunci a venit revelatia numarul 2 si anume: Postul imi spune ceva despre mine. Indiferent care ar fi obiectul postului:  mancarea, mancarea de origine animala, doar dulciurile, televizorul, calculatorul sau statisticile blogului intotdeauna vor fi doua tendinte la mine. Si astea se manifesta vizavi de oricare regula. Prima e sa ma razvratesc daca regula a fost impusa de altul, vezi biserica, stat, scoala, etc.
A doua e sa caut o cale de ocolire daca regula a fost impusa de mine sau de catre o autoritate pe care o recunosc ca atare. Uneori cedez tentatiei, alteori nu!
Nu stiu de unde vine ideea ca in Saptamana mare sa nu mananci produse de origine animala dar vad in asta o regula ca oricare alta. Cei care ma cunosc stiu ca mancarea nu e niciodata pe lista mea de prioritati asa ca de fiecare data cand am vrut sa tin post am ales sa ma abtin de la ceva care ma tenteaza cu adevarat: televizorul sau calculatorul. De fiecare data am agonizat si m-am gandit cu disperare la momentul in care voi putea apasa butonul de pornire. Alteori am cazut din post si l-am apasat prematur.

Postul, de orice natura ar fi el, are menirea sa scoata la iveala ceva din firea noastra, caderea in ispita (de orice natura) ne reduce imaginea despre capacitatea noastra de a fi buni si stapani pe noi insine la ceea ce suntem in realitate. Postul ne aduce aminte, ca si apostolului Pavel despre o lege care e in noi: “cand vreau sa fac binele, raul sta lipit de mine”.

Poate, in cele din urma postul nu e facut ca sa il tinem ci mai degraba sa nu il tinem, sa esuam lamentabil si sa intelegem, daca vrem, motivul pentru care, de Pasti, sarbatorim Invierea. Iisus a murit nu pentru ca noi suntem pacatosi ci pentru ca suntem razvratiti. Impotriva lui Dumnezeu, impotriva parintilor, impotriva a orice se ridica ca autoritate. Chiar daca autoritatea suntem noi.

Luati la intrebari, cei mai multi bloggeri vor spune ca ei nu scriu pentru trafic desi nu se supara daca il au.
Acceasi bloggeri stau cat e ziua de lunga cu ochii pe statistici sa vada cat de mult au crescut, cine le-a mai pus link. Stiu asta pentru ca ma incadrez in categorie perfect.

Cum s-ar modifica blogul meu daca as renunta la statistici? Daca, pana la urma, scopul meu nu e sa am cat mai mult trafic, ce nevoie am de statistici?
Am decis sa fac un experiment. Saptamana asta voi renunta cu totul la statistici si voi scrie in orb, fara sa stiu daca cineva imi pune link, imi trimite postul pe twitter, etc. Intr-un fel singurul instrument de evaluare vor fi comentariile.
La sfarsitul saptamanii, mai degraba dupa Pasti, o sa scriu ceva despre asta.
I-as invita sa faca acelasi experiment pe: neneaiancu, florinpuscas, reinvented, artistu’, zamolxis, ionut pepenar, cby, menialy, corneliu…de fapt invitatia e valabila pentru toti cititorii blogului.

Daca sunteti credinciosi, puteti lua initiativa si ca pe o invitatie la un post nonconformist. In loc de abtinerea de la alimente de origine animala, ne abtinem de la satisfacerea unei alte pofte de origine animala :) si am numit aici setea de statistici mangaietoare de ego.

Dupa Paste, scriem fiecare un articol despre cum ne-a influentat lipsa statisticilor. Ce ziceti?
Pentru ca nu o sa stiu daca ati intrat in joc din statistici, va rog sa ma anuntati printr-un comentariu ca v-ati alaturat initativei.