Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără bun simţ
Posted by chestiuni | Posted in prostia nu doare dar ar trebui, reflectii personale | Posted on 26-09-2009
5
Problema noastră a românilor s-ar putea să ni se tragă de la Petre Ispirescu. Prea multe poveşti se termină cu ” au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.
După ce eroul săvârşeşte fapte măreţe, se potcoveşte cu o nuntă ca în poveşti şi cu o nevastă, fată de împărat (prinţesică dar pe bune) şi povestea se termină subit. Problema e…şi încerc să fiu cât mai diplomat aici…problema e că odată cu nunta, povestea nu se termină ci abia începe. Poveştile ne privează de partea în care Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana au de spălat rufe şi de mers la cumpărături, când trebuie să schimbe scutece şi să plătească rata la bancă. Adică se opresc exact când încep responsabilităţile.
Pentru că dragostea fără obligaţii e preferata locuitorilor plaiurilor părăsite de Mioriţa în cautare de guri de rai cu mai puţine PET-uri pe metru pătrat.
Feţii Frumoşi şi prinţesicile Cosânzene iubesc tutunul dar lasă chiştoacele în grija părinţilor care îşi duc copiii în acelaşi locuri de joacă.
Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!





