Problema noastră a românilor s-ar putea să ni se tragă de la Petre Ispirescu. Prea multe poveşti se termină cu ” au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.

După ce eroul săvârşeşte fapte măreţe, se potcoveşte cu o nuntă ca în poveşti şi cu o nevastă, fată de împărat (prinţesică dar pe bune) şi povestea se termină subit. Problema e…şi încerc să fiu cât mai diplomat aici…problema e că odată cu nunta, povestea nu se termină ci abia începe. Poveştile ne privează de partea în care Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana au de spălat rufe şi de mers la cumpărături, când trebuie să schimbe scutece şi să plătească rata la bancă. Adică se opresc exact când încep responsabilităţile.

Pentru că dragostea fără obligaţii e preferata locuitorilor plaiurilor părăsite de Mioriţa în cautare de guri de rai cu mai puţine PET-uri pe metru pătrat.

Feţii Frumoşi şi prinţesicile Cosânzene  iubesc tutunul dar lasă chiştoacele în grija părinţilor care îşi duc copiii în acelaşi locuri de joacă.

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

Am citit acum cateva zile un articol care m-a pus pe ganduri (cititi mai ales discutia din comentarii). L3st, sa stii ca chiar m-a pus pe ganduri. Intamplator am citit altceva care raspunde la problema ridicata de tine intr-un mod surprinzator.

Articolul de fata face parte din discutia de duminica si oricat de peste mana va vine, va rog, cititi pana la capat si spuneti-va parerea!

——-

Redactorii de la Pravda au remarcat cu oarecare parere de rau ca idealurile precum egalitatea, darnicia, dreptatea, armonia intre rase erau comune atat crestinismului cat si comunismului. Au fost siliti totusi sa recunoasca faptul ca practicarea variantei marxiste a realizarii viziunii care ingloba aceste idealuri a produs cele mai groaznice cosmaruri pe care le traise lumea pana atunci. De ce?

“Nu stim cum sa-i motivam pe oameni sa isi manifeste compasiunea”, mi-a spus redactorul sef. “Am incercat  sa strangem bani pentru copiii de la Cernobil dar cetatenii rusi prefera sa isi cheltuiasca banii pe bautura. Cum sa schimbam si sa motivam oamenii? Cum se fac oamenii buni?”

Saptezeci si patru de ani de comunism au dovedit fara nici o urma de indoiala ca bunatatea nu poate fi legiferata nici de la Kremlin, nici sub amenintarea cu moartea. O amara ironie demonstreaza ca impunerea moralitatii produce supusi rebeli si conducatori tirani, fara principii morale.

Bunatatea nu se poate impune din afara, de sus in jos, trebuie mai intai sa se nasca launtric, si apoi sa se manifeste in afara. Ispitirea din pustie ne reveleaza o diferenta esentiala intre puterea lui Dumnezeu si puterea lui Satan. Satan are puterea de a constrange, de a-i orbi pe oameni, de a-i ingenunchia, de a-i distruge. Oamenii au invatat mult de la aceasta putere, iar guvernele se alimenteaza din adancurile acestui rezervor. Cu biciul, cu ciomagul ori cu pusca, fiintele umane pot forta alte fiinte umane sa faca ce li se cere. Puterea lui Satan este exterioara si coercitiva. Prin contrast, puterea lui Dumnezeu este launtrica si necoercitiva.

“N-ai vrut sa inrobesti omul printr-o minune ci ai dorit cu ardoare credinta libera care nu este generata de minuni“, ii reproseaza Inchizitorul lui Iisus in romanul lui Dostoievski. O asemenea putere poate parea uneori o slabiciune. Prin transformare launtrica blanda, supusa permanent alegerii omului, puterea lui Dumnezeu seamana cu o abdicare. Oricare parinte si oricare fiinta care iubeste poate confirma ca dragostea este lipsita de putere cand cel iubit alege sa o respinga.

Philip Yancey – Isus pe care nu l-am cunoscut

Si inca ceva care completeaza discutia despre dragoste:

Hi5-istul e si el om şi ca oricare om are şi sentimente. Cand acestea se învolburează, ele dau naştere la creaţii poetice sau declaraţii izbitor de simple.

Ce bogăţie de trăiri înalte se ascunde în simpla propoziţie: Iubesc ceea ce u eşti! Ce confirmări sublime în expresia: Iubesc pe ce-a ce mă iubeşte!

Ce copleşitoare măreţie a sentimentului se întrevede printre literele ce formează cuvântul: te bezk! Roxxy, dragă, oricine ai fi tu, ai de ce să fii mândră!

PS: mă întreb daca copii ăştia fac diferenţa între messenger şi maculator. Nu m-ar surprinde dacă profesorii ar descoperi exprimări asemănătoare şi prin tezele de la română.

Va poop şi vă doresk tot binele din loome!