Intrebarea ma onorează și am auzit-o de la doi oameni în ultima vreme. Adevărul e că nu am o explicație. Subiecte aș fi avut în ultima vreme. Probabil twitter-ul contribuie din plin in sensul că prefer să arunc un comentariu in 140 de caractere decât să scriu un text serios.
Aș promite că mă apuc de treabă, dar mai bine e să scriu și apoi să vă anunț!
Spor!

Pe tine ce te motivează să scrii când nu mai ești motivat?

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

După experimentul cu săptămâna altruistă am tras câteva concluzii.

1. Nu sunt așa de altruist pe cât mi-ar plăcea să cred. Mi-a fost destul de greu să dau RT-uri și să pun linkuri către articole intresante.

2. Nu am în reader suficiente bloguri care să îmi permită să pun linkuri către articole bune. Am constatat că am în reader doar pe câțiva dintre cei pe care îi urmăresc pe twitter. Majoritatea linkurilor le-am dat tot în speranța unor RT-uri aducătoare de followers.

3. Am constatat că motivația de a sta pe twitter mi-a scăzut în săptămâna altruistă. Ceea ce înseamnă că multe din lucrurile pe care le fac pe twitter au legătură directă cu ego-ul meu. Sunt acolo ca să îmi construiesc o bază relațională care să-mi aducă clickuri pe articolele mele. Oricât de dur sună, asta e situația. Când ținta finală a căzut, prin faptul că nu puteam să promovez articolele proprii, a scăzut automat și dorința de a fi acolo. În plus, nici pe blog nu am avut chef să mai scriu.

Trist, dar adevărat!

Sursa imaginii

Am participat la concursul BRD/ePayment propus de Victor Kapra pe blogul personal. Participarea presupunea să scriu despre prima vizită  pe internet.

Aşa am făcut şi m-am clasat pe un onorant loc trei, la egalitate cu un alt participant şi mult în urma unei respectabile doamne – bloggeriţă de 60 de ani. În afară de onoarea respectivă, m-am mai ales şi cu un credit de 60 de Euro bun de cheltuit într-unul din magazinele din listă.

Pentru 12 ore m-am aflat într-o dilemă pe care mi-aş dori-o în fiecare zi. Am luat la rând magazinele, am cochetat cu ideea să cumpăr niste elicoptere telecomandate pe care pusesem de mult ochii sub pretextul că Mihai şi Cipi s-ar bucura de ele, am întrebat-o pe Ana dacă vrea ea ceva, mi-am listat prin cap toate numele de domenii pe care am vrut să le cumpăr vreodată şi în cele din urmă m-am oprit în magazinele IT.

Eu sunt de părerea că un cadou trebuie să fie un lucru pe care ţi-l doreşti, dar nu e niciodată prioritar pe lista de cumpărături. Cum un upgrade la calculator imi doresc dar n-aş fi investit bani în nici un caz acum, alegerea a fost simplă: o placă de bază şi un procesor nou. Am colindat toate magazinele IT online din listă, am făcut calcule peste calcule, am întrebat de stocuri  şi în cele din urmă m-am văzut nevoit să recunosc: nu se poate! Sub nici o formă nu am găsit o variantă care să mă păstreze sub 250 de Ron. Următoarea decizie a fost să îmi cumpăr doar procesorul şi RAM-ul. De placă mă voi ocupa altă dată.

Deci:

Procesor Intel® Celeron® Dual Core E3200, 2.4GHz – 165 RON

Memorie Kingmax 1GB DDR2 800MHz PC6400 – 84,99 RON

Total: 249,99 RON

Plăcerea de a primi un premiu pentru ceva scris de tine – nepreţuită! :)

Câte detalii despre cardul care a prilejuit concursul cu pricina, luate de pe blogul lui Victor Kapra:

Cardul este lansat in partenetiat de BRD si GECAD ePayment (cel mai important integrator de plati online din Romania) si vine cu o serie de elemente de siguranta: poate fi inrolat 3DSecure (finalizarea tranzactiilor necesita o parola suplimentara), iar pentru cazurile in care il folosesti offline, securitatea este asigurata si de cip-ul integrat.

Unul dintre avantajele cardului BRD/ePayment este ca permite acumularea de puncte pe masura ce cheltuiesti online: 0,5% din valoarea cumparaturii. Cu punctele acumulate, poti plati 20% din valoarea achizitiilor viitoare, care ajung astfel (daca ai strans suficiente puncte) sa fie mai ieftine  cu o cincime. Iti poti verifica oricand, online, situatia financiara de pe card si punctele acumulate cu ajutorul unei interfete web. De asemenea, poti aplica online pentru un astfel de card aici.

Apropo, tu ce-ai fi făcut cu 60 de Euro?

Cum ar fi arătat blogosfera dacă internetul ar fi rămas în stadiu de proiect pe undeva iar oamenii ar fi dezvoltat telefonia fixă în schimb.

1. Conflictul bloggeri mari – bloggeri mici.

Phoneloggerii mici ar fi fost frustraţi că ăia mai mari nu vorbesc despre ei şi nu îi recomandă prietenilor lor. S-ar fi plâns constant că cei care şi-au pus telefon mai devreme, nu îi trec în agenda telefonică pe care o împart cu cunoştinţele lor.

2. Comentarii pe blog.

Te-ar suna toţi necunoscuţii să îţi spună că sunt sau că nu sunt de acord cu ce ai spus tu la un moment dat iar tu ai considera politicos să le mulţumeşti pentru efortul depus

3. Linkuri plătite pe alte bloguri.

Ai fi dat bani unora ca în timpul conversaţiilor cu prietenii lor la telefon să pomenească şi numărul tău de telefon

4. Solicitarea de voturi.

Îţi suni prietenii şi cunoştinţele să îi rogi să dea telefon la centrală ca să îi anunţe că la numărul tău de telefon s-a spus ceva foarte interesant. Centralele în cazul ăsta ar contoriza telefonu şi ar face topuri cu cele mai votate ziceri la receptor.

5. Zelisturi şi alte topuri.

S-ar face topuri cu cei mai sunaţi oameni şi cei mai pomeniţi în conversaţii cu precizarea numărului de telefon

6. Twitter

Ar lovitura cineva care ar  inventa un dispozitiv cu ajutorul căruia să poţi să suni toate cunoştinţele în acelaşi timp ca să le transmiţi un mesaj de câteva secunde de genul: Ia uite ce am citit în cartea asta sau acum mă duc la culcare iar vecinii mei lucrează cu bormaşina. Cei cărora li s-ar fi părut interesant ar sunat şi ei la toate cunoştinţele ca să îţi răspundă ţie sau să le spună şi lor ceea ce tocmai ai zis.

7. Spamul prin comentarii

Spammerii ar da telefoane scurte celor mai populari doar ca spună: mişto număr de telefon, sună-mă şi pe mine!

8. Publicitatea “online”

Dacă ai fi o persoană interesantă,  mai mulţi oameni s-ar oferi să plătească pentru mesaje care să întrerupă convorbirea cu propuneri ca interlocutorii tăi să cumpere diverse lucruri. Ar fi făcut cei mai mulţi bani o companie care ar fi inventat sistemul ce opreşte convorbirea doar la apariţia anumite cuvinte pentru care s-a licitat în prealabil. Phoneloggerii ar folosi intenţionat astfel de cuvinte ca să îşi crească şansele de câştig.

Şi desigur lista poate continua!

Chestia asta cu bloggingul e treabă serioasă. Dacă vrei mai mult de un hobby, ajungi la responsabilităţi.

Fie că ai chef sau nu,  trebuie mai şi publici din când în când. Dacă nu ai ce scrie, trebuie să îţi storci creierii, ca mine acum şi să vii cu ceva.

Dacă vrei să ai mai mult decât un hobby, trebuie să răspunzi la comentarii atunci când vin, nu când ai tu poftă, să trimiţi mailuri de multumire celor care ţi-au comentat sau ţi-au pus link pentru prima dată, în aceeaşi zi, nu peste o săptămână când pofta de viaţă îţi revine.  Deci muncă!

Asta mi-am găsit eu de zis, într-o zi ploiosă şi în lipsă de inspiraţie. Acum va trebui să mai răspund şi la comentarii…ce viaţă! :)

Tu ce faci când n-ai chef de blog? Ai posturi pregătite în draft, rogi prietenii să îţi scrie guest-posturi?