Occupy Mall Street

Miscarea Occupy something se vrea un protest a celor mulţi împotriva celor 1% care controlează 99% din resurse şi care ar fi vinovaţi pentru criza actuală şi pentru sărăcie.

Dorinţa de a echitate pare legitimă. De ce unii să aibă atât de mult iar alţii să fie atât de sărăci? E nobil să lupţi pentru egalitate şi asta fac cei din miscarea Occupy .

Însă aceeaşi oameni care strigă pentru egalitate fac parte dintr-o altă minoritate, cei 20% care deţin 75% din bogăţia globală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 2005 40% din populaţia globului trăia cu mai puţin de 2 dolari pe zi, dintre care 982 milioane traiau cu doar 1$ pe zi.

Faci un calcul rapid şi îţi dai seama că unul dintre protestatarii indignaţi ar hrani 400 de guri pentru o zi sau un om pentru un an întreg numai cu banii pe care i-a dat pe Iphone.

Mă întreb ce părere ar avea baieţii ăştia indignaţi dacă mii de africani înfometaţi le-ar picheta strazile, benzinăriile şi mall-urile cerându-le socoteală pentru banii în care se scaldă.

Pentru că…acestea sunt priorităţile lumii civilizate. (Sunt cheltuielile pe 1998, d-aia nu apar şi banii daţi pe telefoane şi calculatoare)

Global Priority $U.S. Billions
Cosmetics in the United States 8
Ice cream in Europe 11
Perfumes in Europe and the United States 12
Pet foods in Europe and the United States 17
Business entertainment in Japan 35
Cigarettes in Europe 50
Alcoholic drinks in Europe 105
Narcotics drugs in the world 400
Military spending in the world 780

Sursa

Banii ăştia n-au fost cheltuiţi doar de bancherii de pe Wallstreet.

E frumos să lupţi împotriva bogaţilor. E mai greu când tu eşti unul dintre ei. 

 

 

 

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

Despre religie, alcool si umanism

Dintre toate grupările şi asociaţiile, “umaniştii” sunt cei mai vocali când e vorba de risipirea banului public. Bunăoară, umaniştii/ateii militanţi protestează împotriva sponsorizării de către stat a Catedralei Mântuirii Neamului şi atrag atenţia că sunt mult mai multe biserici decât spitale sau şcoli. Că statul plăteşte salariile preoţilor şi aşa mai departe. Poate nici nu e nevoie de fii ateu sau umanist ca să fii de acord cu ei în punctele astea.

Ce se observă însă, este că oamenii ăştia sunt preocupaţi de cheltuirea banului public doar într-un singur caz: când acesta finanţează orice are legătură cu religia. În rest, nu auzim mari proteste.

Dată fiind aceasta preocupare umanistă pentru cheltuirea echilibrată a banilor statului întreb şi eu: Cu cine cheltuie mai mulţi bani statul român, cu consumatorii de religie sau cu consumatorii de alcool?

A făcut vreo asociaţie umanistă un calcul din care să reiasă câţi bani cheltuie statul român cu spitalizarea celor care abuzează de alcool? Cât ne costă toate accidentele provocate de soferi care conduc sub influenţa alcoolului? Cat costă compensarea medicamentelor pentru cei care suferă de diverse afectiuni datorate consumului de alcool? Nu, dar calculează fiecare bănuţ care merge spre chestiuni care au legătură cu religia.

Bine, se poate argumenta că alcoolul aduce bani la buget, nu doar consumă, dar acelaşi argument ar putea fi folosit şi pentru legalizarea consumului de droguri: ar aduce bani la buget prin taxe şi ar scădea cheltuielile cu departamentele care luptă împotriva traficului şi consumului.

Un alt argument, cu care sunt de acord, ar fi că dacă religia e atât de benefică pentru oameni, să plătească pentru ea cei care beneficiază, nu şi cei care nu.  Respectiv să plătească pentru biserici cei care merg la biserică. În acest caz mă întreb de ce nu vedem rapoarte ale asociaţiilor “umaniste” care să demaşte cheltuirea bănuţului public pe serviciile de Salvamont. Eu unul nu beneficiez de serviciile salvamont şi de aceea mi se par inutile. Dacă aş fi umanisto-ateu interesat de bunul mers al societăţii ar trebui să cer acelaşi lucru: să le finanţeze numai cei care beneficiază de ele. Căci ce altceva fac cei de la Salvamont dacă nu îi salvează pe cei care de bună voie se pun în situaţii riscante sau ignoră cu bună ştiinţă regulile. Ei bine, dacă le place să trăiască aşa, să plătească ei, nu noi, restul societăţii, cuminţi şi aşezaţi la locurile noastre. Auzim vreun protest? Nu, pentru că Salvamontul nu are legătură cu religia.

Da, dar Salvamontul sprijină turismul, care aduce bani la buget. Vreţi să vorbim şi despre turismul religios care aduce bani la buget?

Şi în final de ce nu auzim proteste umaniste faţă de construirea din bani publici a stadionului National Arena – 234 milioane euro (în lei cam 966 milioane – cam cât s-a dat în 10 ani pentru construcţii de biserici). Cu siguranţă că, dacă stadionul ar fi fost folosit exclusiv pentru ceremonii religioase am fi văzut ceva proteste şi auto-incendieri publice. Dar aşa, e linişte în tabăra prietenilor ateisto-umanişti.
Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul ar putea suna astlfe în varianta “umanistă”: duşman mi-e risipirea banului public, dar mai duşman mi-e religia. 

Pentru amatorii de statistici, cineva şi-a făcut timp să vadă cam cât s-a cheltuit pentru “religie”, sănătate şi educaţie în ultimii 4 ani.

2011

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 28.386.000 RON

(ATENŢIE! nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română, ci pentru toate cultele recunoscute)

NOTA: pentru anul 2011 Catedrala Mântuirii Neamului a primit 10.000.000 RON, în plus faţă de suma de mai sus

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 248.637.000 RON (pt. toate cultele!)

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 8.555.504.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.417.609.000 RON

2010

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 40.000.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 278.124.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 14.590.490.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.191.554.000 RON

2009

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 105.838.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 270.859.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 11.985.459.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.218.865.000 RON

2008

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult:  123.012.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical:  168.123.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării:  15.833.082.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.969.474.000 RON

 

Steve Jobs a trait.

steve_mac

Traversam Dunarea pe unul din podurile Budapestei şi îi explicam unui prieten că Erszebet înseamnă de fapt Elisabeth. Probabil a fost cineva important, altfel nu-i dădeau numele unui pod. O fi fost importantă zic, dar cui îi pasă de ea astăzi şi în plus, crezi că o mai încălzeşte cu ceva faptul că e “celebră”?

Steve Jobs a trăit 56 de ani, dar niciodată nu s-a scris despre el atât de mult ca atunci când a murit. Ca şi cum cel mai important eveniment din viaţa lui s-a consumat atunci. Paradoxal.

Ieri toată lumea era #iSad, astăzi ne vedem de treburile noastre. În realitate, moartea lui Steve Jobs nu a schimbat cu nimic existenţa noastră, de fapt, dacă suntem sinceri, am prefera să o uităm cât mai repede. Peste 50 de ani, un pod sau o stradă va purta numele lui, dar cui îi va păsa într-adevăr de asta şi mai ales, cu ce îl va încălzi pe Steve?

Vrem sau nu, într-o zi vom atinge toţi acelaşi nivel de celebritate, aproape de zero. Poate e un moment bun, dacă nu să ne contemplăm propria moarte măcar să aruncăm o privire critică asupra vieţii, acum cât încă mai avem timp să schimbam ceva.

Steve Jobs e mort, dar tu nu eşti. Investeşte-ţi viaţa în ceva care să conteze pentru tine şi peste 100 de ani!

Credit imagine

7 citate pe care am prefera să nu le mai auzim

1. Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume
Enervant pentru că: E un citat care dă bine pe site-ul unei organizatii obscure. Dacă chiar vor să fie ei schimbarea, de ce folosesc același citat ca alte 100 de organizații?

2. Întreabă-te nu ce poate face țara pentru tine ci ce poți face tu pentru țară
Enervant pentru că: Tu ești un amărât de student iar ea e o țară cu 22 milioane de locuitori

3. Drumul spre Iad e pavat cu intenții bune
Enervant pentru că: Intențiile rele nu sunt niciodată de preferat celor bune

4. Cimitirele sunt pline de oameni de neinlocuit
Enervant pentru că: Știi doar cât e de muncă în plus când lipsește un coleg de la serviciu și mai şi sună a amenințare.

5. Nu am dat greş. Pur şi simplu am descoperit 10.000 de idei care nu funcţionează.
Enervant pentru că: Tomas Edison nu lucra cu deadline-uri

6. Geniul este un procent inspiraţie si nouăzeci şi nouă transpiraţie.
Enervant pentru că: E plin de genii în transportul în comun

7. Un examen la care te duci e pe jumatate luat
După ce te-ai dus fără să înveți la vreo 5 examene îți dai seama de ce te enervează zicerea asta.

Fel de fel de oameni

Pentru că biroul este un mediu multinaţional am ocazia să văd cum se fac lucrurile în diferite culturi.

De exemplu, un coleg american care locuieşte la casă avea de dat nişte mere din producţie proprie. Ii rodise exagerat de mult un măr şi a vrut să “scape”  bietul pom de povară. Aşadar…ne trimite un email în care ne informează de situaţie. Ne spune că sunt mai multe feluri, unele bune de mancat, altele pentru plăcintă şi altele pentru apple sauce etc.

A doua zi le-am găsit în bucătărie în mai multe pungi. În fiecare pungă, mere dintr-o anumită categorie cu explicaţia de rigoare scrisă cu markerul: de mâncat, pentru plăcintă, etc.

Acuma mă gândesc că dacă mi-ar fi dat prin cap să donez mere, le-aş fi dat pur şi simplu, nu m-aş mai fi chinuit să le şi triez.

În altă ordine de idei când m-a întrebat cineva zilele trecute câţi ani am împlinit, i-am spus cu unul mai puţin. Din greşeală.  Ştiţi cum e…sunt 3 semne care arată că ai îmbătrânit: nu mai vezi bine, te lasă memoria şi mai era unul…

 

Subscribe to RSS Feed Follow me on Twitter!
  • Categories

  • Recent Comments


  • View My Stats
  • Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin