2. Când pasiunea nu te duce mai departe, te duce dedicarea. Sentimentele vin şi pleacă şi nu poţi să te bazezi pe ele. Dedicarea nu depinde de emoții. E vorba de o decizie pe care ai luat-o și te ții de ea. Ești gata să lupți pentru că așa ai hotărât și ai promis.

3. Chiar dacă sunt bine intenţionaţi, comentatorii nu ştiu ce e mai bine pentru tine. Nu te lua după ei. Unii zic într-un fel, alții în altul. Chiar dacă par bine intenționați, nu poți să îți faci viața după ce spun altii. E bine să ții cont, dar ia deciziile pe baza valorilor și credințelor tale, nu pe baza presiunii pe care o simți din partea lor. Indiferent de cât de apropiați îți sunt.

4. Dacă îi vorbeşti de rău pe toţi, nu înseamnă că tu o duci bine. Dimpotrivă. 

5. Copiii îţi vor lua timp şi energie, dar fără ei ajungi să te plafonezi şi nu te mai dezvolţi. În termenii blogului, vine un moment în care trebuie să investești și în alții, să îi ajuți să crească și să se dezvolte. Îi inveți ceea ce știi și te bucuri dacă într-o zi te vor depăși.

6. Banii n-aduc fericirea. Resursele materiale sunt importante și unul dintre motivele pentru care ai început relația a fost că e mai bine împreună decât singur. Ai grijă însă ce sacrifici pentru a le obține. Nu merită să renunți la prieteni, valori sau credibilitate pentru bani. În general nu merită să faci compromisuri pentru bani.

7. Pasiunea poate fi reaprinsă. Adu-ți aminte de motivele care v-au adus împreună și vezi că sunt valabile și astăzi. Ieși puțin din contextul în care te-ai obișnuit, fă ceva diferit. Pe de altă parte pofta vine mâncând. Sau, parafrazând un citat (pe care nu știu de unde să-l iau acum): dacă omului îi lipsește pasiunea, să facă ca și cum ar avea pasiune.

Related posts:

1. Dati-mi un sfat despre live blogging Mâine voi face live blogging de la Social Networks Conference...
2. Social Networks Conference – Live blogging A început Social Networks Conference 2011, eveniment ce isi propune...

Dată fiind tematica conferinței, pe ce v-ar plăcea să pun accentul? Pe live blogging propriu zis, pe twitt-uri, pe poze sau pe video-uri scurte din timpul expunerilor? La o adică, v-ar plăcea să fac niste mini interviuri cu vorbitorii în pauze?

De scris oricum o să scriu concluziile și chestiile care mi se par interesante, dar mi-ar prinde bine să aud perspectiva din partea cealaltă a browserului.

Mulțumesc și rămân dator!

No related posts.

Am urmărit discuţia A-list vs hateri cu un uşor amuzament. Zic uşor pentru că am râs ştiind că nu e râsul meu. Blogosfera este o comunitate mică (60000 de bloguri citite de 3 milioane de români – în mai 2011) dintr-o limbă vorbită de maxim 30 milioane de oameni la nivel global, din totalul de aproape 7 miliarde. O picătură în ocean.

Ca orice comunitate mică, ne dăm şi o mare importanţă, cel mai des prin faulturi dure, dar şi prin aruncări spectaculoase în care. Ăla e rău că nu mă bagă în seamă, ăla mă urăşte ca am succes.

În interiorul blogosferei sunt comunităţi şi mai mici (pe oraşe, pe afinităţi) în interiorul cărora se manifestă aceleaşi tendinţe. Dacă suntem atenţi, cu cât o comunitate e mai mică cu atât orgoliile sunt mai mari. Şi n-ar fi o problemă atât de gravă dacă conflictele n-ar fi atât de vocale şi publice. Am văzut chestiuni care s-ar fi tranşat foarte simplu printr-o discuţie personală “rezolvate” printr-un articol fratricid pe blog. Imediat îmi vin în minte 2 situaţii, dar vă las să găsiţi propriile exemple.

E adevărat că un pic de concurenţă nu strică niciodată. E bună şi un pic de adversitate şi ironie, dar din moment ce suntem o comunitate, vom fi întotdeauna suma părţilor. Cu cât e “mai prost” cel mai slab dintre noi, sau de ce nu, cel mai tare, cu atât va fi mai slabă comunitatea ca întreg.

Ce e de făcut? Dacă eşti un jucător serios şi pe termen lung:

1. Fă-ţi partea. Fii astăzi  mai bun decât ieri. Postează constant. E singura cale să te dezvolţi

2. Tranşează conflictele bărbăteşte. Discută chestiunile spinoase fată în faţă, dacă nu pot, atunci la telefon, in extremis pe email sau messenger. E mult mai bine decât să scrii un articol cu aluzii pe blog.

3. Creşte-ţi comunitatea. În jurul tău sunt nişte oameni care fie te admiră, fie te “înjură”. Ajută-i să treacă la următorul nivel. Dacă nu ai alte pârghii, exemplul personal poate fi cel mai bun formator.

Altfel ne cantonăm într-o zonă în care expresia unde-s doi puterea creşte se transformă în “unde-s doi puterea scandalului creşte”.

Imagine preluată de aici

No related posts.

Câteva lucruri de care să ții cont când scrii un guest post când inițiativa vine de la tine

1. Dacă proprietarul blogului țintit nu ți-a cerut să scrii, e bine să verifici dacă are o politică de guest post. Dacă a mai publicat astfel de posturi pe ce teme au fost? Cât de des a publicat un guest post? Dacă publică unul pe lună și tocmai a publicat unul săptămâna asta e mai bine să te orientezi spre alt blog. Sau dacă ai răbdare…poți să aștepți încă o lună

2. Scrie un post potrivit pentru audiența blogului vizat. Dacă omul scrie despre mașini degeaba îi oferi un guest post despre vopsea de păr.

3. Trimite ca guest posturi cele mai reușite articole ale tale. Dacă simți că articolul pe care tocmai l-ai terminat e unul foarte bun și s-ar potrivi pe un blog cunoscut, merită să faci o încercare. Nu văd care proprietar de blog ar refuza un post bine scris care e interesant pentru audiența lui. Chiar dacă guest postul îți e refuzat, nu pierzi nimic. Ai încă un articol bun deja scris.

4. Trimite textul deja formatat. Fă-i viața ușoară celui care ți-l va publica. Pune link-urile și pozele. Eu folosesc un google doc pentru asta.

5. Include o descriere a ta la sfârșitul articolului. Proprietarul blogului va vrea să mai completeze ceva, probabil, dar e mai bine să lucreze cu materialul tău decât să fie nevoie să o ia de la zero.

Ultimele mele 3 guest posturi au fost pe

http://www.titusblog.net/2011/03/listele-de-facebook-si-cum-poti-profita-de-ele/

http://www.dailycotcodac.ro/2010/03/olita-facatoare-de-minuni

http://voxpublica.realitatea.net/freestyle/galceava-ateistului-cu-ateii-despre-dawkins-si-forumul-lui-31600.html

Imaginea preluata de aici

Related posts:

1. Aproape 10 motive pentru care imi place Twitter 1. E o sursă bună de informații. Nu e neobișnuit...

O dată cineva îți deschide pentru că se grăbește, altă dată pentru că te cunoaște, altă persoană pentru ca e pur și simplu amabilă, alta ca să se pună bine cu tine, în sfîrșit, fiecare cu motivațiile lui.

Dacă în loc de deschis uși ar fi vorba de RT-uri, părerile sunt împărțite în două.

Una dintre părți zice că nu trebuie să mulțumești din moment ce omul o face din motivele lui, deci practic nu îți face ție nici un serviciu. Cealaltă parte zice că dacă cineva e amabil față de tine indiferent care sunt motivațiile lui e frumos să zici mersi.

Eu fac parte din a doua categorie.

1. Indiferent care au fost motivele omului, e politicos să îi mulțumești.

2. Mă bucur când cineva îmi mulțumește pentru RT deci presupun că e reciproc.

3. Dacă omul și-a luat din timpul lui ca să apese niște taste în plus, e un efort făcut și în favoarea mea, deci vreau să arăt că am observat și apreciez.

4. Au fost cazuri în care am mulțumit unora și i-am uitat pe alții și cineva m-a tras de urechi. Deci contează.

Nu sugerez că trebuie să ne transformăm în mori stricate care își umplu timeline-ul cu mulțumescuri. De fapt nu sugerez nimic . Tot ce vreau să spun e că îmi place când oamenii îmi mulțumesc pentru ceva și asta comunică ceva foarte frumos despre ei.Valabil și în cazul în care îmi răspund la întrebări sau mă recomandă la Follow Friday.

Si merg pe principiul că ce vrei să-ți facă ție oamenii, fă-le tu mai întâi!

Care e politica ta în ce privește reacțiile la RT-uri!

Au scris pe această temă de curând și Cristian Florea și Marieta Varga.

PS: Pentru cei mai puțin familiarizați cu Twitter, un RT (retweet) înseamnă că cineva preia un update de-al tău și îl dă mai departe către cei care îl urmăresc pe el.

Related posts:

1. Aproape 10 motive pentru care imi place Twitter 1. E o sursă bună de informații. Nu e neobișnuit...

Cu ocazia asta mi-am stors creierii să îmi aduc aminte ce fel de filme mă țin în fața ecranului de cele mai multe ori. Încep cu justificările înainte de a vă da lista. Mă uit la filme pentru dialoguri și le revăd din același motiv. Acțiunea e întotdeauna în planul 2. Mă uit  cu plăcere la filmele cu Bruce Willis oricât de șablonate ar fi doar pentru replicile cinice pe care le dă personajul lui. Ăsta sunt și dacă tot ne cunoaștem așa de bine, voila și lista:

1. The Last Castle – Un film care mă ajută să înțeleg mai mult ce înseamnă demnitatea și onoarea

2. Stâpânul Inelelor - E drept, cartea mi-a placut mai mult (ca să mă dau puțin intelectual după ce am început cu 2 filme de animație pentru copii), dar transpunerea în imagini mă inspiră și mă transportă în lumea imaginată de Tolkien

3. Shreck - prima parte. Din motivul specificat mai sus e, cred, cel mai vizionat film de către mine

4. Open Season – Dacă nu v-am pierdut la Shreck, acum sigur ați plecat pe bloguri mai interesante. Și ăsta e tot un desen animat. Aici pot să invoc și scuza că le place și copiilor mei.

5. Dragoste cu preaviz – ca să închei apoteotic. Povestea în sine, o comedie romantica banală nu impresionează cu nimic, imi place filmul pentru replici și felul în care le rostește Hugh Grant

Ar mai fi de menționat în afara topului  Moromeții și Brave Heart.

Și ca să vă oripilez de tot, vă anunț că mă uit cu plăcere și la serialul Castle din același motiv – dialogurile. Acum cine este fără păcat cinematografic, să arunce primul cu piatra. Cine nu, să se gândească și să întocmească propria listă. În special Ionuț Andrișan, Ionuț Popescu, Semanticus, Camil Stoenescu, Stefan Coman și Corneliu Chiriluță.

No related posts.

1. Am început să scriu pentru că aveam ceva de spus nu pentru că aveam nevoie de cineva care să mă asculte

2. Blogul e o experienţă din care continui să învăţ

3. Blogul mă ţine conectat cu o lume orientată pe nou şi prin interacţiunea cu alţi bloggeri aflu lucruri importante pentru dezvoltarea mea

4. Sunt încântat că am oameni care s-au abonat la feed-ul meu (un număr dublu faţă de vizitatorii unici pe zi). Pentru mine asta înseamnă un respect din pe care vreau să îl onorez.

5. Blogul este încă o platformă bună pentru a comunica ceva. Îl folosesc ca atare, nu pierd vremea cu el

6. Deşi încă nu îl folosesc prea mult în sensul asta, e o unealtă pentru a dezvolta o comunitate, chiar daca nu atat de eficient ca facebook

7. E un instrument care contribuie la brandul personal, chiar dacă nu atât de eficient cum o face twitter

Când citesc toate motivele de mai sus, întrebarea mea nu mai e de ce nu-mi închid blogul ci mai degrabă de ce nu investesc mai mult în el.

Poate ar trebui să îmi fac şi eu un plan de blogging aşa cum şi-au făcut Stefan Murgeanu şi Pavel Ionut

Tu de ce nu ţi-l închizi?

Sursa imaginii: http://cac.ophony.org

No related posts.

Topul conţine câteva surprize cum ar fi prezenta @prinromania si @mascateatru in primele 12 locuri şi este incomplet. Mai trebuie precizat ca rank-urile generate sunt destul de volatile, deci precizarea că acest top este valabil astazi 1 aprilie (nici o poantă, legată de asta) ora 11 este binevenită.
Foloseşte cuiva un astfel de top? Depinde :).
Topul este alcătuit manual, adică am luat conturile mai cunoscute şi le-am verificat in retweetrank.com

Dacă descoperiţi alte conturi cu un rank superior celor inscrise în listă, rugămintea e să mă anunţaţi printr-un comentariu şi îl voi urca în top. Cu mulţumiri şi link! :)

Image Credit: dreamgrow.com

No related posts.

În fiecare an, aproape, sunt plângeri legate ba de calitatea evenimentului, ba de calitatea blogurilor premiate. Principala obiecție legată de acestea din urmă e că sunt premiate cele care oricum sunt populare și deci nu criteriul conținutului primează ci popularitatea celui care scrie.

Pe de altă parte cei care se plâng au și ei o frustrare: blogul lor nu a câștigat. Și la drept vorbind, șansele erau mici, pentru că e un singur câștigător.

Ce văd în fiecare an e asemănător cu o tombolă. Bloggeri cu audiențe mici își încearcă norocul știind că șansele sunt infime. Apoi începe campania de ”cerșit” voturi și de inventat scuze pentru asta. Voturi care vin cu țârâita pentru că fiecare vrea să își voteze propriul blog, nu pe al altora.

Există cel puțin un mod în care poți să participi și să câștigi din RoblogFest fără să fie nevoie să te urci în caruselul voturilor.

Ca să rupem acest cerc vicios tot ce avem de făcut e să găsim bloguri de calitate, altele decât ale noastre și să facem campanii pentru ele. Dacă 10 bloggeri ”mici” ar face o campanie serioasă pentru un altul, rezultatul ar fi semnificativ.

Ca să nu ne mai plângem că tot ”ăia mari” câștigă premiile putem să facem ceva. Când toată lumea va cerși voturi pentru sine, te vei diferenția clar cerând voturi pentru altcineva. Și nu pe motivul că te-a rugat sau că ai un avantaj din asta ci pentru că îl consideri un blogger valoros, cu perspectivă și pentru că merită.

Hai să facem chiar acum un exercițiu. Care ar fi blogurile care ar merita să fie susținute la acest Roblogfest? Uitați-vă prin reader și țineți cont de criteriile de mai sus.

Vedeți aici categoriile la care câștigătorul este desemnat prin vot.

No related posts.

Practic, oamenii pun întrebări şi alţii răspund la ele, aşa cum se întâmplă pe un forum. Întrebările sunt grupate în topicuri.

Diferenţa între Quora şi Yahoo Answer sau TPU.ro si asemănarea cu Digg e faptul că răspunsurile la întrebări pot fi votate (în sus sau în jos), pot fi comentate şi marcate ca not helpful. Dacă răspunsul ţi-a fost de folos poţi să îi mulţumeşti celui care l-a postat.

Asemănarea cu Wikipedia este facilitatea prin care userii pot modifica o întrebare. Dacă întrebarea conţine greşeli de exprimare sau poate fi formulată în aşa fel încât să fie înţeleasă mai bine, cineva ar putea face modificările necesare.

Răspunsurile la întrebări pot fi modificate (de fapt poate fi trimisă sugestia de modificare autorului care acceptă sau nu).  Mai mult, la o întrebare poţi crea un Answer Summary – un rezumat a ceea ce s-a spus până atunci pe care, mai tarziu, un alt user l-ar putea completa cu informaţii suplimentare.

Asemănarea cu Twitter e aceea că poti urmări oameni din domeniul care te interesează. Noutatea faţă de acesta e că poţi urmări şi Topic-uri, nu doar persoane.

Într-o discuţie pe un post (nu întrebare) a lui Titus Capilnean, Mircea Goia, user cu experienţă pe Quora spune:

Nu toti userii au aceleasi drepturi. Da, poti edita categoriile, raspunsurile (de fapt sugerezi edit-uri pe care cel care raspuns le poate accepta sau nu), intrebarile. Cand marchezi un raspuns Not Helpful trebuie sa dai si o justificare iar acele raspunsuri sunt collapsed de Quora admins. Daca incepi sa editezi aiurea (chiar sa ajungi sa cenzurezi) si o faci la destule intrebari cineva de la Quora se va sesiza sau va fi sesizat si poti ajunge pana la banarea contului. Doar Quora admins pot sterge intrebari ale altora. Un user obisnuit (chiar si power user) nu poate decat edita.

Momentan Quora este foarte nişat pe tehnologie, cum era şi normal, dar odată cu influxul de useri din alte domenii, e de aşteptat ca domeniile să se diversifica. Întrebările şi răspunsurile pot fi postate doar în limba engleză deocamdată.

De ce merită să-ţi faci cont?

1. Poţi să te conectezi cu specialişti din domeniul care te interesează

2. Afli răspunsuri la întrebările care te preocupă

3. Poţi să contribui cu răspunsuri la întrebările altora şi ai ocazia să fii de ajutor comunităţii

4. Quora este la început şi ai beneficia de avantajul de a fi early adopter. Respectiv, până/dacă va ajunge Quora în mainstream tu vei şti deja cum se foloseşte reţeaua, plus că vei avea deja o comunitate deja dezvoltată.

5. Ai ocazia să contribui la dezvoltarea comunităţii româneşti de pe Quora, dar şi să fii de folos ţării. Da, ştiu, sună desuet.

O aplicaţie uşoară ar fi să pui întrebări şi răspunsuri la întrebări pe topicul Romania. Ex: Care este cea mai bună agenţie de publicitate online cu care să lucrezi în Romania? Care sunt locurile din Romania care merită neapărat vizitate? Unde să stai dacă mergi în Delta Dunării?

Când să nu îţi faci cont?

1. Dacă nu ai timp sau răbdare să te obişnuieşti cu un nou site de socializare. Durează ceva până pricepi “cu ce se mănâncă”.

2. Dacă nu stăpâneşti cât de cât limba engleză. Aşa cum am spus, deocamdată întrebările şi răspunsurile sunt doar în engleză.

3. Dacă vrei să “dai lovitura” pe termen scurt. Îţi va lua ceva timp până când îţi vei optimiza prezenţa, până când vei găsi modalităţi de a profita într-adevăr de facilităţile  Quora.

Înainte de a porni la drum, îţi trebuie o invitaţie. Dacă spui într-un comentariu că ai nevoie de una, îţi pot trimite sau poti să ceri pe twitter, unde sunt mai mulţi care te pot ajuta.

Pe mine mă găsiţi pe Quora aici.

Aş mai recomanda să citeşti următoarele articole care ţi-ar fi de folos:
What are your top tips for using Quora? 10 from me to start

Welcome to Quora. Do Yourself a Favor & Slow Down. – Sugerat de Mircea Goia

Au mai scris despre Quora

Titus Capilnean:
Ce este Quora.com si ce face noua retea sociala

Marius Sescu:
Quora – Intrebari si raspunsuri

Alin Meceanu:

http://meceanu.com/2011/quora/

Alex Ciucă (Hoinaru) care e convins de inutilitatea serviciului, insă.

http://www.hoinaru.ro/2011/01/11/quora-stii-de-ce-revii/

No related posts.