1. Nu ascult muzica.  Cu foarte rare excepții

2. Nu descarc filme pirat

3. Nu simt nevoia sa ies din casa

4. Nu îmi place să mănânc, dar în viață nu faci doar lucrurile care îți plac

5. Nu îmi place să ma culc devreme sau să mă scol devreme

6. Nu îmi place să intru în apă la mare

7. Nu fac același lucru de mai multe ori în același fel

8. Nu îmi place să stau pe scaunul din dreapta la mașină

9. Nu-mi plac prăjiturile fără cremă (foietaje, fursecuri), mi se par cea mai mare pierdere de energie.

10. Nu-mi plac oamenii beți. Niciodată

11. Nu îmi plac locurile zgomotoase (nu pricep de ce discoteca sau clubul ar putea fi asociate cu distracția)

12. Nu înjur

13. Nu suport fumul de țigară. Deci nici nu fumez

14. Oamenii care mint îmi produc greață

15. Nu îmi plac filmele ”de acțiune”. Cu excepția celor cu Bruce Willis. Asta e, nimeni nu e perfect!

16. Nu suport să-mi citească cineva ziarul înainte

17. Nu-mi place căldura și nici frigul. Pe sub piele nu am decât oasele așa că e de înțeles

18. Nu suport să țipe cineva la mine. Reacționez cel mai urât

19. Nu-mi place să mă iei de prost. Îți voi permite asta pentru o vreme pentru studiu personal.

20. Nu mă mai uit la știri sau talk-show-uri. De vreo câțiva ani nu suport mai mult de 30 de secunde.

21. Foarte greu mă las convins să îmi cumpăr haine

22. Mersul la cumpărături e una dintre corvoadele mele

23. Nu-mi place să duc mașina la service (nu cred că îi place cuiva)

24. Nu depășesc viteza legală. Aproape niciodată

25. Nu îmi plac discuțiile în contradictoriu când nu duc nicăieri

26. Nu beau apă de la frigider

27. Nu îmi place Bucureștiul. Deși n-aș pleca de aici

28. Nu joc la Loto. Mi-e teamă că aș putea câștiga și nu știu ce să fac cu banii. Mai în glumă, mai in serios.

29. Nu mă uit la fotbal. Ei, cu foarte mici excepții

30. Nu îmi plac listele. Nici asta.

Exercițiul e foarte util. Îl recomand următorilor pentru binele lor și al nostru: Stefan Murgeanu, Claudiu Ciobanu, Nicolae Ciobanu, Ionut Andrisan, Corneliu Chiriluta, Stefan Manea. Și desigur, oricui i se mai pare amuzant.

Îi mulțumesc lui Mihai Stănescu care mi-a dat leapșa și Alinei Constantinescu pentru idee.

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

La inițiativa lui Nicu de la Infodelta (twitter) am mers la #kidsparty, o ocazie excelentă să ne cunoaștem și offline cu cei care interacționam online aproape zilnic.

Am ajuns ceva mai tarziu, dar numai bine că se adunase lumea. Dintre cei care nu erau părinți (și atunci musai să îi trecem la copii) au fost IYLi, Florin și Iulian Pavel. Ceilalți au fost, într-o ordine aleatoare: ClaudiuCiobanu, Husarul, Kiritweet, LumeaMare, Alex_Farca.

Am găsit locul de întâlnire mai ușor decât ne așteptam, e drept că am întrebat pe cineva din zonă. Gazdele ne-au primit bine, ne-ar plăcea să mai dăm o tură pe la locul de joacă.

Mihai si Ciprian nu voiau să se mai dea duși, în sfârșit au găsit un loc de joacă cu bile :), dar noi suntem părinți responsabili care știu că dacă nu ajungem cu ei la timp acasă avem o seară cu cântec. De jale de obicei.

Mulțumiri pentru organizare, Nicu și Claudiu!

Și cine zice că familiștii sunt plictisitori, probabil nu l-a vazut pe Claudiu in acțiune. Nici noi nu l-am apucat, că s-a manifestat abia după plecarea noastră, când a apărut și un Michael Jackson destul de viu.

Povestea  începe cu mine bântuind prin magazinele de bijuterii de pe Magheru și aiurea. Eram împreună cu Ana de un an. Oficial vorbind, pentru că neoficial ne plăceam de mai multă vreme. I-o mărturisisem pentru prima dată pe 2 ianuarie 2003 la cota 2000 la Sinaia.

M-am considerat norocos când am reușit să cumpăr inelul de logodnă, după îndelungi sondări de gusturi și aproximări de mărimi că doar nu puteam să îi fac o surpriză dacă îi ceream un inel de probă înainte.

Apoi a început conspirația. Am aranjat cu o prietenă de-a Anei care dormea la ea atunci să vină dimineța la ușă, să preia un trandafir și un plic. Când Ana s-a trezit le-a găsit lângă pat. Mai pățise chestii asemănătoare, așa că nu a intrat definitiv la idei. La 10 urma să ne întâlnim ca să avem sesiunea de Pregătire pentru căsătorie. De ceva vreme parcurgeam împreună un material despre căsătorie pe care îl discutam împreună și apoi cu un alt cuplu mai matur. Cumnatul Dan și Anca (sora Anei) au jucat rolul ăsta cu succes pentru noi. Era rândul meu să printez materialul așă că mi-am luat libertatea să inserez niște pagini care vorbeau despre Ana, despre lucrurile care mă atrag la ea și pe care le apreciez.

Alesesem ca loc de întâlnire Grădina Botanică.  Nu mi-a venit să cred că lucrurile se aranjează așa de bine când la intrare, Ana a zis că ar vrea să plătească ea. Am îndemnat-o atunci să meargă la casă  dacă tot s-a oferit. Doamna de la casă în loc să îi ia banii i-a spus că pentru ea este gratis astăzi și i-a înmânat un plic. Plicul venea chipurile din partea conducerii și spunea câteva lucruri frumoase despre Ana și că se bucură că îi vizitează în ziua respectivă.

Când ne-am așezat pe bancă, Anei numai de “Pregătirea pentru căsătorie” nu îi mai ardea, dar am insistat să continuăm. M-am felicitat în gând că inserasem paginile ”pirat” undeva la începutul materialului. S-a panicat de tot atunci când, exact când parcurgea pagina inserată fraudulos a început să se audă motorul unui elicopter pe deasupra noastră. De data asta nu avea nici o legătură cu mine, dar fusese picătura care a umplut paharul. Am plecat să ne plimbăm dacă tot nu mai eram în stare de altceva.

Am cerut-o de soție sub o cupolă de flori după cea mai infocată declarație de dragoste de care mă credeam în stare și am plecat să modificăm inelul.

O iubeam atunci atât cât o cunoșteam, dar astăzi o cunosc mai mult. Mult mai mult!

După ce am ajuns în Antalya mi-am dat seama că într-un fel aș vrea să fiu turc. Mai ales vara. Dar n-as zice nu nici toamna.

Sunt in Turcia la o conferința despre internet și chestii de genul ăsta și îmi dau seama că deși noi românii suntem la porțile orientului, suntem doar ca să ne uităm prin gard. Mai avem mult să prindem din urmă turcii, cel puțin la turism.

O să pun poze mâine, doar așa ca să ilustrez o idee și anume: în 200 de ani sigur îi prindem din urmă.

Update:

Si apoi luna de miere in Grecia, Thassos.

Ce vremuri, ce vremuri!