Cele care ar avea aplicabilitate pentru bloggerime ar fi următoarele:

Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani – marti, 10.00 – 12.00, 10 sedinte saptamanale; 
- data inceperii: 20.10.2008
- curs de initiere – taxa: 300 RON.
- grupa optima – 15 – 20 cursanti; sala de curs A/B

Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti
– luni – vineri, 17.00 – 20.00, 5 sedinte in perioada 9 – 13 noiembrie a.c.;
- data inceperii: 9.11.2008.
- jurnalism specializat – taxa: 300 RON.
- grupa optima – 10 cursanti; sala de curs A/B

Evident, nici celelalte cursuri CJI nu sunt de neglijat!

Da, sunt doar pentru Bucuresti şi da, costa 300, dar orice lucru valoros are un preţ.

Toţi absolvenţii primesc şi o diplomă care, din câte îmi dau seama are ceva greutate. Acum vreo 3 ani când am făcut eu cursul de redactare ştiri, în aceeaşi serie erau trimişi şi jurnaliştii tineri de la Adevărul şi de la Mediafax, chiar dacă aveau o facultate de profil.

No related posts.

Ce am invatat?
In primul rand, ca blogger si ca jurnalist ai nevoie de credibilitate. Cum iti construiesti credibilitatea? Verificand informatia.
Am mai discutat despre tabloidizare si jurnalism de calitate in conditiile in care presa trebuie sa produca bani iar azi nimeni nu mai citeste ziare, ci doar cartile care se dau la promotie cu ziarul.
Am mai auzit despre site-uri de stiri non-profit care traiesc din contributii individuale (nu la noi, evident) si despre initiative hibride, site-uri care primesc stiri de la cititori si pe care le verifica profesionist, le editeaza si le publica.
Un alt aspect a fost subiectivismul bloggerului vs obiectivitatea jurnalistului. Si am auzit aici pentru prima data ca neutralitatea nu este o cerinta a jurnalismului. Cu toate astea, comentatorul-jurnalist trebuie sa fie dedicat pe de-a intregul adevarului si interesului public (aici ramane de stabilit cum isi da seama care este interesul public).

Unul dintre participanti a deplans bloggerii care, in opinia lui nu ar beneficia de un editor si de un sistem de ranking al stirilor astfel pierzand din vedere intregul. Respectiv ca bloggerului nu ii spune cineva despre ce sa scrie.

Consideratii personale

Bloggerii sunt jurnalisti oportunisti care scriu despre evenimentele peste care dau intamplator sau despre lucruri de care le pasa. Tinerii din Moldova au scris in timpul revolutiei twitter despre lucrurile care ii pasionau si de aceea au fost de 100 de ori mai credibili decat presa clasica.
Unii jurnalisti sunt bloggeri deghizati si prezinta opinii subiective si sub masca obiectivitatii isi urmaresc agenda proprie sau pe a patronului. Din punctul asta de vedere e mai de incredere un blogger care isi face cunoscute crezurile decat un jurnalist “impartial”.

Am schimbat cateva vorbe cu: cineva de la hailateatru.ro, cu Dan Tudoroiu si Anca Vrinceanu. Daca stiti pe cineva care a participat sau recunoasteti in poze, anuntati-ma!

No related posts.

Dezbaterea va fi prefatata de o prelegere sustinuta de George Gladney, profesor de jurnalism la Universitatea Wyoming.
Prezentarea se va axa pe conceptul jurnalism cetatenesc (citizen journalism), precum si pe factorii care diferentiaza acest tip de scriitura si blogurile de jurnalismul traditional. Prelegerea si discutiile se vor desfasura in limba engleza la sediul CJI din B-dul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1.
Pentru a participa trebuie sa va confirmati prezenta prin email sau prin telefon:carmen@cji.ro sau la tel: 021 311 1375, pana vineri, 16 mai, orele 17.00.
Persoana de contact: Carmen Macavei.
Eu unul intentionez sa particip!
Sursa

No related posts.

Ok. Ce mi-ar fi placut sa fie la dezbaterea asta si e de luat in considerarea pentru una viitoare.
Moderatorul a facut treaba buna dar trebuia sa directioneze mai mult discutia. Trebuia sa dezamorseze conflictul inca din primele minute in genul: ok, organizatorii sunt suparati ca bloggerii i-au luat la suturi, domnilor organizatori care e exact frustrarea?
Ok, acum bloggerii sunt suparati pe faza cu spamul si ca nu i-a intrebat si pe ei nimeni de eveniment. Domnilor bloggeri acum e momentul sa ziceti.

Apoi discutia sa fi mers spre ce putem face in continuare in:
1. Promovare
2. Eveniment propriu zis
3. Urmarile evenimentului

In mare parte senzatia de degringolada a fost data de faptul ca bloggerilor nu li s-a raspuns la intrebarea fundamentala: ce vreti de la noi?
Am aflat cu ocazia asta ca evenimentul nu este un eveniment al blogosferei ci un festival cultural-artistic al membrilor blogosferei.
In principiu organizatorii au avut o singura cerere de la bloggeri, daca am inteles eu bine, si anume: nu ne mai faultati si promovati evenimentul.
Frustrarea bloggerilor justificata pe alocuri a fost ca e vorba de un eveniment care ii priveste dar care n-are deloc de-a face cu nevoile lor. Fiind organizat de cineva relativ din afara ar fi trebuit ca organizatorii sa-si fi facut temele si sa fi discutat inainte cu cativa bloggeri cunoscuti.

Faceti evenimentul in stil web 2.0!
Evenimentul in sine, s-a autopozitionat pe blogosfera mica. Lucrul asta se vede din blogurile care s-au inscris deja la eveniment.
Tinand cont de ceea ce au zis bloggerii prezenti la discutie eu as formula cateva idei de luat in considerare de catre organizatori.

Luati-i parteneri pe bloggerii mari care vor sa se implice!
Faceti concursul pe care il cerea eCostin si lasati-l pe el sa dea premiul pentru cel mai reusit articol!
Lasati-l pe Buddha sa faca un concurs de bannere si afise si sa il premieze pe cel mai creativ!
Puneti-l pe Piticu’ sa organizeze dezbaterea despre site-ul primariei si viitorul Bucurestiului online si lasati-l pe el sa premieze cele mai bune idei.
Puneti-l pe Arhi sa faca un concurs de clipuri originale si sa le dea premii castigatorilor.
Practic oricare blogger mare ar putea avea partea lui de show si si-ar coagula propriul public.
In modul asta vor fi implicati si bloggerii cu autoritate si cei incepatori, cu egal entuziasm.

Vox populi!
Ce vrea poporul blogeristic daca nu socializare? Dati-le socializare! Respectiv intalniri cu bloggerii mari in care astia mici sa poata pune intrebari iar cei mari sa interactioneze cu propriul public.

Faci ce vrei dar stii ce faci?
Ca tot avem conexiuni cu facultatea de jurnalism, diminetile faceti cateva seminarii despre cum sa scrii un articol bun pentru online de exemplu! Sunt sigur ca un brain storming sau un sondaj online ar scoate la iveala cateva “nevoi” ale bloggerilor care ar putea fi acoperite de seminariile de dimineata.

Structura! Ca sa stie oamenii cum sa se orienteze
Fixati cativa piloni principali ai evenimentului! Printre pilonii mari, daca asta se doreste, sa fie si manifestarile “cultural artistice” ale bloggerilor mici care vor sa-si popularizeze blogul prin mijloace offline. Ideea de festival al bloggerilor mici nu e de aruncat.

Inconstantin a fost mai harnic si a scris deja pe subiectul asta! Intre timp au scris si piticu’ si cristian greger. Horea a trecut in revista pe scurt evenimentul. Mai multe  poze de la raluxa. Din cate se vede, urcate pe contul lui  piticu’.

Ana a facut o cronica acida in cateva cuvinte apasate despre dezbbaterea din Club A.

Cornel si-a scris propria parere despre intalnirea de aseara. Tind sa ii dau dreptate in cea mai mare parte!

Ecostin a facut si el o trecere in revista a dezbaterii pe refresh.ro

Poze

No related posts.

No related posts.

Reportajul intreg e in Terra Magazin dar mai multe poze puteti sa vedeti pe blogul lui.

No related posts.

No related posts.

Spun asta avand in unul dintre tab-urile de firefox, necitit in intregime, articolul  publicat in washingtonPost pe 8 aprilie 2007. Textul de 7000 de caractere i-a luat autorului 5 luni sa il definitiveze si este despre un violonist de succes coborat incognito intr-o statie de metrou impreuna cu vioara. E despre capacitatea noastra de a recunoaste lucrurile pretioase sau poate, despre graba cu care ne traim vietile. Avem nevoie de o campanie de publicitate care sa ne vanda un bilet de 100$ ca sa intelegem ca ceea ce ne e dat e exceptional.
Calitatea imbracata in jeansi, intr-o statie banala de metrou face mult mai putini bani. Cam 32$ aruncati de putinii cativa din cei peste 1000 de oameni care au trecut in cele 45 de minute pe langa el. Povestea in sine e fascinanta dar articolul face toti banii. In cazul asta, merita citit chiar daca iti ia o ora.
Am auzit despre intamplare prima data la Tudor Chirila pe blog dar nu am citit textul. Ce m-a facut sa il citesc a fost un alt text bine scris sub titlul “stiri pe care le simti” pe care vi-l recomand cu caldura.

Autorul articolului Pearls Before Breakfast a si filmat toata povestea iar filmul e inclus.

Technorati Tags: jurnalism, articol, stire, pearls before breakfast

No related posts.

Care sunt sansele ca in aceeasi zi, si eu si Costi Rogozanu de la Cotidianul sa scriem acelasi lucru: despre lactatele Tnuva. Diferenta dintre noi e ca el are o gramada de comentarii. Unele dintre ele merita toata atentia.

 O reclamă la un iaurt nou, Tnuva, este difuzată agresiv la TV şi mi-a înfuriat, oripilat sau amuzat mai toţi prietenii pe care i-am întîlnit în ultimele zile. Mie mi-a confirmat o teorie: cele mai agresive, greu suportabile şi, în ultimă instanţă stupide, artefacte sînt acelea care jonglează cu inocenţa şi care, de fapt, se bazează pe analogii bolnave. Din acest cocktail pot ieşi controverse, capodopere sau imbecilităţi istorice. Zice Costi Rogozanu

Ceva mai radical decat mine dar prindeti ideea! Sa ma las sau sa nu ma las de blog?

No related posts.

Editorialul din Evz de Grigore Cartianu iti da motive sa iti faci actele de Canada. Fostii securisti, in loc sa umble cu capul in pungi de rusine sau sa-si faca operatii estetice sa nu-i cunoasca lumea, dau lectii de patriotism in metrou. Limbajul si atitudinea nu par a se fi schimbat. Probabil au si motive.

“Ajuti pe ma-ta, porcule! Te iei de patrioti si-i aperi pe tradatori. Dar o sa platiti voi pentru asta…”

Cititi articolul intreg in Evenimentul zilei daca aveti nervii tari si viza de Canada.

No related posts.