Cum ar suna reclama? Vrei să îţi înseli partenerul, dar ţi-e teamă că vei fi descoperit? Cardul de infidelitate îţi acoperă urmele. Ai nevoie de bani să pleci în concediu cu amanta? Cardul de infidelitate îţi pune la dispoziţie linia de credit cu rate plătibile direct din ciubucuri. (Se ştie că orice român respectabil, prestează activităţi generatoare de alte venituri pe lângă salariu).

Succesul unui astfel de card ar fi garantat şi mă îndoiesc că ar fi vreun român care ar îndrăzni să nu plătească ratele la timp. Tot ce ar avea de făcut BCR în acest caz, ar fi să trimită acasă, prin postă o notificare: nu v-aţi plătit rata la cardul de infidelitate. Ar funcţiona mai bine decât orice recuperator raket.

De altfel e destul de logic să facă mişcarea asta, mai ales după ultimul spot. Îl ştiţi, cel cu amanta care iese din şifonier să-şi întrebe rivala cu cine face banking. Fraiera! Evident că era vorba de BCR.

Toată ideea spotului e centrată pe faptul că într-o familie românească tipică pentru segmentul de vârstă ţintit de BCR, soţia umblă pe la bănci după credite, în timp ce soţul stă în pat să…citească reviste. Nu numai că citeste reviste, dar mai şi ascunde în dulap amante proaste.  Mă gândesc că BCR ştie ce face. Adică au făcut şi ei un studiu înainte să dea drumul la spot. Au vrut să vadă cam câţi români ar putea găsi relevant acest spot şi probabil au găsit suficienţi. O singură întrebare aş mai avea în cazul ăsta. Pe cine anume e ţintită reclama, pe soţ sau pe soţie? Adică dilema mea e cum ar trebui să sune tagline-ul unei astfel de reclame? Să fie mai degrabă: BCR – banca femeilor ambiţioase înselate de bărbaţi? Sau BCR – Banca bărbaţilor leneşi care îşi înşală nevasta cu amante proaste?

BCR – Nu gândim la fel! Chiar deloc.

PS: Se pare ca BCR a avut chiar o reacţie.

Sursa imaginii

No related posts.

La cei 30 de ani ai săi, Alan Parker este Head of Digital (Social Media Public Relations) la GolinHarris , agentie care a intrat si in Romania prin afilierea Lowe PR, a locuit în Londra și în Sydney și lucrează în PR de la vârsta de 21 de ani.

Alan Parker și-a axat prezentarea pe o idee, aceea că, dacă vrei să ai succes în Social Media, trebuie să te comporți ca un rock star. A sunat ciudat, dar a detaliat repede.

Obiective, obiective, obiective

Într-un mod surprinzător cel mai important lucru e să stabilești obiective clare.

Nu e ceva magic ci ține mai mult de viziune. Brandurile care au reușit au știut clar ce vor să facă. Trebuie să te întrebi: Care e obiectivul acelei pagini de facebook? Care e obiectivul acelui canal pe youtube?

Un alt lucru important, pe care Alan l-a numit ”the S word”  a fost:

Storytelling

Brandurile trebuie să spună o poveste care să implice audiența. Nu iți vei atinge obiectivele rulând o campanie ci spunând o poveste.

”Excite the influentials…get the evangelists talking, get the socials sharing”

Fii real, fii relevant. Audiența ta așteaptă să fii real. Fii tu însuți, amintește-ți la ce ești cel mai bun și cine te-a dus acolo ca brand.

Growing your comunity

Nu poți să fii vedetă dacă nu ai audiență (hits). Ajută-i pe oameni să face ceva ce ar face oricum.

Ex: What would you do for a Klondike bar? O campanie pe youtube în care oamenii fac lucruri nebunești pentru un baton Klondike. Ideea e că  ei oricum aveau un canal pe youtube si le place să se filmeze. Campania Klondike a canalizat asta.

Succes is understanding your audience

Construiește pe baza a ceea ce a funcționat anterior. Vezi și ce n-a funcționat și dă-le oamenilor ceea ce vor.  Invață să întelegi sentimentele audienței – reacționează ca o ființă umană (Dacă te ocupi de PR)

Implicare socială și campanii de CSR

Toată lumea derulează astfel de campanii și audiența ta asteaptă să vadă ce faci și tu în domeniul ăsta

Ex: Starbucks – AIDS awarenesss

N-a apărut nicăieri numele Starbucks!!!!

Implică-te în ceva relevant pentru tine, ca brand.  Dedică resurse reale – timp, buget. Nu aștepta ceva în schimb.

Innovate!

Fii un pic de Lady Gaga din când în cand. Impinge limitele!

Nu tehnologia folosită trebuie sa fie neapărat inovativă ci ideea din spatele tehnologiei, povestea pe care o spui, trebuie să fie inovativă.

Dincolo de lucrurile pe care am reușit să le scriu, au fost 2 idei foarte clare.

1. Spune o poveste, nu desfășura o campanie

2. Fii unde sunt oamenii, ajută-i să facă ceva ce ar face oricum.

”The single biggest driver of viral activity is human behaviour”

Întrebat cine se ocupă de studierea  comportamentului uman la GH, Alan e enumerat 3 persoane.

Am fost surprins să găsesc o sală plină, programul a fost alert, Alan a răspuns la întrebări din sală, atmosfera a fost frumoasă. Doar că oamenii s-au ”evaporat” rapid după ce s-a încheiat discuția.

Am apucat totuși să îl salut pe Titus Căpilnean, am schimbat câteva cuvinte cu David Nagy și am stat mai mult de vorbă despre bloguri și twitter cu Andrei Cojocaru langă care m-am nimerit întâmplător.

Au mai scris pertinent despre acest eveniment si Laurentiu Buica și Ana Matei (un articol despre cadrul mai larg al Social Media de la noi)

Câteva poze și un scurt video

No related posts.

M-am născut într-o familie puțin numeroasă, abia dacă am 2 miliarde de frați. E frustrant. În termenii voștri e ca și cum ai fi singur la părinți.

Momentan locuiesc în Romania și îmi place aici. Am mult în comun cu românii. De exemplu, oriunde am fi noi ne descurcăm, nu murim de foame. Românul (și microbul, zic eu) nu piere! Pe lângă asta, faptul că avem multe rude ne ajută. Cum zice și cântecul:

Suntem peste tot acasă

Porțile ni se deschid

Nu-i echipă mai frumoasă

Și iubită ca Fetid!

Oamenii în general îmi sunt prieteni, mă iau cu ei peste tot. Mai rar așa generozitate ca în țara asta. Nu înțeleg de ce se plâng unii. Am stat într-o seară pe o telecomandă și dacă n-am auzit atâtea înjurături încat am vrut să mă sinucid. Am și încercat de vreo 2000 de ori, dar vedeți voi, noi murim greu.

Aș vrea să vă zic despre cineva foarte apropiat. Îi zice Domestos și îmi e apropiat dintr-un singur motiv care e valabil și la oameni. Trebuie să îți ții prietenii aproape și dușmanii și mai aproape. Văd că tocmai a venit in vizită. În caz că nu ne mai vedem, să știți că v-am iubit!

Cu stimă,

MicroBOOl

————————————————————————-

Acest post face parte din campania zeromicrobi.ro – Igiena acasa si la scoala, care a presupus:

a) pe de-o parte planificarea si implementarea unei campanii de igiena in scoala, adresate elevilor din scoli, precum si parintilor acestora, iar pe de alta parte

b) Dezvoltarea unui scenariu de piesa de teatru pe tema igienei.

Postul e un răspuns la o leapsă dată de Marius Matache.

Dau și eu mai departe către Ionut Andrisan, Florin Pușcas (poate are o poezie microbiană despre Steaua), Corneliu Chiriluță

No related posts.

Dar dacă tot vorbim de benzinării, ne-am amuzat și noi cu viralul celor de la efix.ro cu injectoarele. Mihai și Ciprian au văzut că pe noi ne amuză și s-au tot uitat la el. Iată ce au reținut din el.

Originalul:

Versiunea lor:

No related posts.

Una dintre ele e la farmacia Catena iar cealaltă la vinul Muscatel. Pe lângă faptul că se repetă la un interval îngrozitor de scurt că ajunge să ți se face greață după calătoria cu autobuzul, mai sunt și cretineze.

In prima, dacă înteleg eu bine sunt câteva personaje care cântă versuri de genul:

Vreau să trăiesc mai mult (Actor bătrân)

Vreau să nu mai strănut (?!?) (Copiliță)

O tabletă de iubire, vă rog! (o domniță) – asta cu tableta de iubire, de la vârsta aia nu prea pică bine.

Și se încheie magistral cu Stela Popescu, care, cu o voce hiper procesată cântă ceva despre puterea de a spera.

În cea de-a doua, un tip speriat se prezintă cu o sticlă de vin și o cerere la vecinul lui nesimțit îmbrăcat în pijamale. Poanta reclamei e că vecinul cu aer de pacient de spital de nebuni, își sună prietenul la care trebuia să intervină ca să ii dea drumul la curent ”petentului” și îi cere halucinant să îi taie și apa vreo două zile. În timp ce bea din vinul adus de ăla.

Acuma poate nu mă pricep eu la reclame, dar uitați-vă la ele și spuneți-mi dacă n-ar trebui să fie invers. Adică aia cu oamenii care cântă să fie la băutură și asta cu vecinul cretin la medicamente? Întreb numai.

Pentru edificare, dacă nu vă plimbați cu RATB-ul:

Catena:

Muscatel:

Cu scuzele de rigoare pentru agresiune!

No related posts.

Mi-am adus aminte că am scris articolul de mai jos, când am citit că Google a lansat un sistem de căutare socială în varianta beta. Era o mişcare pe care prevedeam pe vremea când am redactat articolul. Astăzi văd că se fac primii paşi în direcţia asta. Nimeni nu e profet pe blogul lui?

———————————————

Internetul se schimbă constant şi cantităţi uriaşe de informaţie sunt adăugate în fiecare secundă. Nu numai că atotştiutorul google nu face faţă cu indexarea în timp real, dar din ce în ce mai mult va avea probleme cu relevanţa.

Utilizatorii încep să caute pe twitter informatiile pe care le căutau pe Google. E mult mai rapid şi mult mai relevant. Plus că este user generated content, mai degrabă decât search bot generated content.

Dezavantajul roboţilor de căutare este că sunt “orbi” şi desi algoritmii sunt destul de avansati nu prind exact ideea.
Mergând puţin mai departe putem anticipa că dacă Google nu prinde repede ideea cu social media, respectiv cu faptul că noi considerăm relevant nu informatia în sine ci mai degrabă cine o dă şi care este relaţia noastră cu cel care dă informaţia, atunci va intra în declin.

Să spunem că la un moment dat caut pe net informaţii despre un film, dar dacă un prieten sau doi îmi spun că nu merită văzut, că e plictisitor, atunci tendinţa mea e să dau o pondere mai mare relaţiei decât informaţiei de care nu mă leagă nimic. Acelaşi lucru e valabil în cazul produselor. Mai degrabă întreb un prieten care are un telefon ca cel pe care vreau să îl cumpăr decât să intru pe un forum unde oameni necunoscuţi vorbesc despre el.

Probabil “noul google” va avea capacitatea să investigheze reţelele ţesute între oameni, felul în care sunt conectaţi în social media precum şi interesele comune cu alţi utilizatori şi va livra conţinutul relevant în funcţie de relaţii, nu de cuvinte cheie.

Tendinţa se va manifesta probabil şi pe bloguri şi cel mai probabil puterea unui blog va fi nu în informaţiile unice pe care le aduce ci mai degrabă în relaţia pe care autorul o va dezvolta cu cititorii. Advertiserii vor fi foarte atenti la astfel de interacţiuni şi vor livra reclame în consecinţă. Nu va dura extrem de mult până când oamenii vor intelege ca un blogger care, pe langa informatia unica, are o interactiune excelenta cu cititorii, e de ajutor si intretine o comunitate, va fi mai relevant atunci când recomanda un produs decât unul care are o abordare impersonală sau o relaţie de semi-adversitate cu audienţa.

Indiferent daca asta se va întampla sau nu, acum e momentul sa uiţi de Search Engine Optimisation şi să începi să lucrezi la Community Engine Optimisation. In loc să te chinui să faci posturile tale relevante pentru motoarele de căutare, încearcă să dezvolţi relaţia cu cititorii tăi, ajută-i să înţeleagă că scrii pentru că iţi pasă de ei, nu de trafic şi pagerank-uri. Dezvoltă reţeaua finuţă de relaţii cu cititorii, fii de ajutor, pune linkuri, dă feedback, participă la acţiuni offline şi comunică real cu ei.
Tine minte că nici un articol nu începe şi nu se termină atunci când îl scrii! Contează ce ai citit înainte, cu cine ai interacţionat, ce ai cumpărat şi unde ai fost inainte de a-l citi şi contează ce vei face după ce ai apăsat butonul de publicare.
In definitiv oamenilor nu le pasă atât de mult de cât ştii până nu înţeleg cât de mult iţi pasă de ei!

No related posts.

Festivitatea în sine a fost relaxată, câţiva oameni de la KFC au spus câte ceva despre celebrul colonel apoi a fost premierea propriu zisă.  Sonorizarea a făcut dificilă receptarea mesajului, dar nu asta e lucrul esenţial.

Premianţii şi cei care înmânau premiile au fost simpatici uneori şi prin stângăcia lor. Vorba lui Sorin Tudor: am preferat să fim noi înşine în loc să regizăm iar asta e de apreciat. Chiar dacă unii au mai pomenit şi concurenţa în speech, sau au scăpat mesaje de genul “în PR nu promovezi doar lucrurile care îţi plac” a fost un atelier excelent şi o ocazie să vorbească în public fără să fie prea mare presiune pe ei. Majoritatea celor care îi ascultau le erau prieteni. Peste 2 zile noi o să uităm micile stângăcii dar pentru ei momentul ăsta va fi un prag trecut cu brio de care îşi vor aminti cu plăcere.

Premiile au constat în vouchere KFC, cred că premiul întâi a fost de 600 Ron. Cineva (scuze că nu am reţinut numele) îşi punea întrebarea cât înseamnă 600 Ron convertiţi în valuta forte KFC – Crispy Strips?

Spuneam în postul despre Offline 2.0 că evenimentul a fost o fază şcoală pentru oricine vrea să înveţe ceva despre new media şi din păcate nu am reuşit să scriu mai mult. O fac acum când am văzut că este un trend, nu un eveniment izolat. Ceea ce face Sorin Tudor este un pionierat în publicitatea viitorului. Odată cu ridicarea social media şi a noii paradigme “oamenii nu mai caută informaţia, informaţia îi găseşte pe oameni”, publicitatea clasică va muri încet, încet. Se va face trecerea de la publicitatea bazată pe informaţie, la publicitatea bazată pe experienţă. Noua publicitate va însemna experienţă plăcută în compania unui brand. Comunităţile coagulate în jurul oamenilor – poli de influenţă vor fi invitate la un eveniment care să constituie o experienţă plăcută pentru participanţi. Nici nu trebui să aibă legătură cu profilul companiei care vrea promovare. Aşa cum asociezi unui moment plăcut din viaţă melodia care îţi răsuna în urechi, tot aşa vei asocia experienţei plăcute brandul care a făcut posibilă experienţa. Exemplu: experienţa offline 2.0 va fi suprapusă pentru mine pentru totdeauna peste PizzaHut ASE aşa cum pentru toţi premianţii şi participanţii din seara asta, experienţa se va suprapune peste KFC Romană. Poate ceea ce spun e un truism pentru cei in domeniu, dar chiar şi aşa merită subliniat.

Am avut plăcerea să schimb câteva vorbe cu Gabi Macovei, Sorin Rusi (cu care am dezbătut offline ultimul meu post),  Adrian Ciubotaru (mersi de sugestia cu revista lunară online), Simona Stanescu, Lucian Marin, Kidha, Cutzitaru (ştiu că are şi el un prenume dar nickname-ul e genial), Sabina (felicitări încă o dată), Silviu Istrate, Iulian Pavel (m-am bucurat de cunoştinţa offline) şi cam pe aici e cazul să încep să îmi cer scuze că i-am uitat pe restul.

Şi bineînţeles…poze!

No related posts.

Exemplificare: Aveam nevoie de un spaţiu publicitar într-o zonă anume. Umblând pe acolo am dat de o casetă luminoasă dezafectată. Am făcut săpături care m-au condus la directorul firmei ce deţinea clădirea pe a cărei poartă zăcea caseta. Cu ocazia asta a aflat şi domnia sa că o au. Mi-a spus să le trimit o propunere de preţ pentru ea. Nu le-am trimis oferta de preţ ci doar o cerere în care solicitam să îmi spună ei preţul. Le-a luat o săptămână să delibereze intern şi într-un final mi-au dat un preţ de două ori mai mare decât EuroMedia. După ce le-am trimis o contra ofertă la un preţ mult mai aproape de preţul zonei, au închis discuţia cu un politicos “mulţumesc, nu ne interesează oferta dumneavoastră!”

Bun, e caseta lor, treaba lor cu cât o închiriază, nu? Însă puneţi pariu cu mine că peste 1 an de zile tot goală şi dezafectată va fi?

Din nefericire, optimismul nostru scârţar ne împiedică să vindem pe bani mai puţini şi să preferăm să ţinem produsul nevândut pentru că, nu-i aşa, va veni un fraier care ne va da banii ceruţi.

Optimismul ăsta ne face să trăim şi în mizeria în care trăim. Dacă vezi o hartie aruncată pe jos, optimistul din tine spune “lasă că o va lua altcineva”. Dacă mergem pe Valea Prahovei in ziua alegerilor e tot din optimism pentru că nu-i aşa “are cine să meargă la vot”

D-asta zic că avem nevoie de mai mulţi pesimişti care să zică: frate, treaba e grosă, n-are cum să fie mai bine, hai să facem ceva!

No related posts.

Creta, Publicitate

Publicitatea este un concurs de inteligenţă! La care pierde cel care dă click sau cel care nu primeşte click.

Publicitatea online e cursă a înarmarilor cu metode de păcălire. Publisherul vrea să te facă să dai click şi foloseşte orice fel de metodă să te “păcălească” să apeşi pe bannerul care îi va aduce lui cei câţiva cenţi preţioşi.

Userul, la rândul lui, simte că e prostit şi ocoleşte cu cea mai mare grijă click-ul norocos. Chiar dacă în principiu ştie că ăsta e rezonul pentru care există site-uri comerciale. Chiar dacă el însuşi are un blog pe care are afişate bannere, ocoleşte cu grijă capcanele puse în calea click-ului său pe alte site-uri pentru că nu vrea să piardă timpul. Majoritatea utilizatorilor înrăiţi navigheaza cu browsere care blocheaza reclamele.

Cele două poziţii aparent ireconciliabile pot cădea la pace într-un punct: relevanţa.

Degeaba pui pe site-ul tău, care conţine informaţia care mă interesează, un banner imens care mă anunţă de lansarea Opel Insignia. Nu vreau să îl cumpăr şi nici nu am bani pentru el. Degeaba îţi insinuezi pe sub cursorul meu reclama la nu ştiu ce card de credit. Am deja un card la altă bancă şi nu mai vreau să îmi fac unul. Orice tentativă de a mă face să dau click pe aşa ceva o cataloghez ca ilicită. Singurele reclame pe care dau click sunt cele care mă interesează într-adevăr.

Dacă tot îmi pui în faţă reclama Opel Insignia, tentează-mă măcar cu un test drive. La asta sigur aş zice da. Pentru că îmi aduce ceva. Ocazia de a conduce o maşină bună.

E drept că tu ca publisher nu ai de unde să ştii exact ce mă interesează pe mine dar eu nu vreau să pierd timpul cu lucruri fără valoare pentru mine. Dacă ai conţinut de calitate, obligă-mă să mă înregistrez ca să am acces la ele! Aşa vezi care sunt veniturile mele şi care sunt interesele. Nu vrei să faci un site cu înregistrare pentru că ţi-ai pierde din cititori? Şi dacă ai mulţi dar care nu fac click pe reclamele tale, la ce îţi trebuie? Doar să te dai mare că eşti mai sus în topuri ca să atragi mai multă reclamă pe care nu va face nimeni click?

Studiu de caz:

Am primit în cutia poştală reclama de mai jos. Pe lângă forma de vedere trimisă de rude din vacanţă, m-a făcut să o întors pe partea cealaltă faptul că era vorba de Creta. Am fost în Grecia, mi-a plăcut, la o adică aş mai merge! Deci reclama a fost relevantă. Nu am cumpărat pachetul dar am aruncat un ochi pe site. Am făcut clik, adică!

Cheia este relavanţa, d-aia s-a umplut Google de bani!

Vedere Creta, Faţă

Vedere Creta - Verso

No related posts.

Daca incerci sa-ti dai seama ce cariera ti s-ar potrivi, ce anume te-ar provoca sa-ti atingi potentialul maxim, ce job s-ar potrivi cu personalitatea ta… acest seminar te va ajuta . Daca inca te lupti cu emotiile, nesiguranta, indeciziile in timpul interviului pentru un job … vino la acest seminar organizat de Fitzuica si sustinut de dr. John Schweiger.

Pretul seminarului este de numai 40 RON – pranzul, notitele de curs si indicatorul de personalitate Myer – Briggs sunt incluse in pret.

Daca promovezi evenimentul printr-unul din cele doua bannere cu link catre articolul asta, ai instantaneu reducere de 20 lei.

<a href="http://chestiuni.info/2009/03/31/invitatie-dezvolta-o-cariera-de-succes" title="seminar250 by chestiuni"><img src="http://farm4.static.flickr.com/3539/3401498020_43f5816b5d_m.jpg" width="250" height="250" alt="seminar dezvoltarea carierei" /></a>

Url-ul bannerului:

<a href="http://chestiuni.info/2009/03/31/invitatie-dezvolta-o-cariera-de-succes" title="seminar125 by chestiuni"><img src="http://farm4.static.flickr.com/3622/3400704181_f9520883ff_o.jpg" width="125" height="125" alt="dezvoltarea carierei" /></a>

Url-ul bannerului:

Cand ai pus bannerul pe site-ul tau, de preferat in sidebar, trimite-mi un mail cu link-ul!

Daca vrei sa participi ca live blogger, trimite-mi un mail la adresa de la about.

Program: Sambata 4 Aprilie intre 9:30 – 17:00
Locul: Sediul Fitzuica – Str. Aleea Lacul Morii Nr.3 Sector 6 Bucuresti (vezi harta de mai jos)

Pentru inregistrare si alte intrebari scrie la: fitzuica.metro<at>gmail <.>com

No related posts.