Ieri am făcut cumpăraturile pentru 2 săptămâni de la un Profi din apropiere. Ajunşi acasă, Ana, meticuloasă ca de obicei a luat la puricat bonul. Câteva produse care figurau în sacoşele noastre, nu figurau pe nota de plată. Mă rog, la casă fusese o încurcătura, casa s-a blocat, a scos din nou bonul şi cred ca a pierdut produsele prin meandrele neantului.
După deliberări în familie şi insistenţe din partea Anei, ne-am dus astăzi cu produsele în plus ca să ni le scaneze din nou ca să le plătim. Ana a chemat-o pe şefa de magazin şi i-a povestit faza. Ecran albastru! Prima dată nu înţelegea despre ce e vorba, apoi a crezut că vrem s-o reclamăm pe casiera neglijentă. Când Ana i-a explicat că a fost o încurcătură cu casa, s-a liniştit şi a trecut în extrema cealaltă. Laude şi mulţumiri! Doamnă, sunteţi o femeie corectă, altcineva n-ar fi făcut asta. Nu mersesem cu scopul ăsta, aşa că a plătit şi a plecat.
Întâmplarea pare ciudată, eu chiar am ezitat iniţial să mergem, tocmai pe principiul că o să fim luaţi de ciudaţi. Ce vrem să demonstrăm cu faza asta? Că suntem mai buni decât alţii sau ce?
Când scriam textul ăsta Ana mi-a zis: să scrii că am făcut asta pentru că creştinismul este un lucru care trebuie trăit în special în momente de genul ăsta, mai degrabă decât în biserică.
Chestiunea pare ieşită din comun tocmai pentru că ne-am obişnuit cu un comun care are prea puţin de-a face cu principiile la care pretindem că aderăm. Altfel, ar fi fost un gest banal.
Ok, şi ce-aţi rezolvat cu asta?
Pe o plajă unde eşuaseră mii de stele de mare, o fetiţă le lua şi le arunca înapoi apă. Un trecător a întrebat-o: sunt mii de steluţe eşuate pe plaja asta, ce importanţă are una pe care o salvezi tu?
- Are pentru aceasta, a răspuns fetiţa şi a alergat către următoarea!
Dacă până la Paşti, nu putem să fim mai buni, mai generoşi sau mai nu ştiu cum, măcar să încercăm să ne comportăm normal! O să conteze pentru cineva, garantat.
PS: Dacă vreţi să intraţi în atmosferă şi până la Paşti vreţi să citiţi zilnic un capitol in Evanghelia după Ioan (cum am propus aici), vă aşteptăm mâine pe la noi la 11 (AM) la un cappuccino şi o discuţie. Lăsaţi un comentariu şi va explic ce şi cum.
Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!
No related posts.
I’m so proud of you guys :)
Și vin eu să spun ceva în contradictoriu. Să înțeleg că doar creștinii au astfel de momente de… sinceritate? Nu cred că are legătură. Are, în schimb, treabă cu esența persoanei care acționează în sensul ăsta. Și voi sînteți două persoane bune, chiar dacă vă căutați justificările faptelor în “Cartea cărților”.
Sunt sigur ca exista multi oameni cu principii sanatoase chiar daca nu sunt crestini. As plusa si as zice ca sunt multi crestini care nu au principii sanatoase.
In cazul nostru motivul “bunatatii” a fost tocmai faptul ca suntem crestini si trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi insine. Daca vorbim de procentul in care si reusim sa facem asta zilnic, e un alt subiect, unul rusinos pentru noi.
@catelul alpha A fost o vreme in care “esenta persoanei” mele s-ar fi bucurat de “prostia” altora in beneficiul meu… poate o sa povestesc despre asta altadata!
Ana, esențele suferă modificări în timp. Poți să evoluezi sau dimpotrivă. Vinul poate să devină mai bun în timp sau se poate transforma în oțet. Dar aștept povestea ta, dacă tot ai promis :)
[...] la oportunităţile de a face un bine, chiar dacă sunt deghizate. Am avut şi primul examen cu produsele “gratuite”. Noroc cu Ana, altfel aş fi fost [...]