Recent twitter entries...

  •  

Cum ajuta lenea la dezvoltarea unei tari

Posted by chestiuni | Posted in reflectii personale | Posted on 15-01-2010

4

De fiecare dată când mă întorc din Ungaria sunt uimit de implicațiile majore pe care o decizie minoră la momentul respectiv le poate avea asupra unei generații.

De fiecare dată mă minunez de procentul foarte mic de unguri vorbitori de engleză. Nu mă refer la generația părinților noștri ci la cei de-o vârstă cu mine și chiar mai mici. Aceeași chestiune și in Bulgaria,  în Ucraina, Serbia, etc. Diferența între numărul vorbitorilor de limba engleză e dată de faptul că în România, spre deosebire de toți vecinii noștri, filmele sunt subtitrate, nu dublate.

O decizie aparent de mic impact, luată probabil din comoditatea sau din spiritul de “lasă, mă, că merge și așa” a vreunui decident comunist român a făcut diferența.

Mi-ar plăcea să stiu cine a fost cel care a luat decizia și care au fost considerentele care au avut ca efect secundar faptul că un procent destul de mare de români vorbesc sau înțeleg engleza. Ca să nu mai vorbim de reprezentantele sexului frumos care, fie că recunosc sau nu, pricep destul de bine spaniola vorbită prin țările sud-americane producătoare de telenovele.

Apropo de generația părinților noștri, deși la scoală a învățat rusa, tata stie destul de bine să citească în engleză. Trăiască Dallas!

Altfel nici nu vreau să mă gândesc unde am fi ajuns dacă toate filmele de la tv ar fi fost dublate de Irina Margareta Nistor.

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

cititi si:

  1. Ajuta-ma sa dovedesc ca social media are putere
  2. Topul influentei pe Twitter in Romania conform Klout.com
  3. Bloggerii și războiul preventiv
  4. Iluzia altruismului online
  5. Curajul de bal mascat. In internet veritas

Comments (4)

De multe ori m-am gandit si eu la asta. Cand eram mic ma uitam la filme pe programele maghiare si ma enervau la culme pentru ca nu le lasau in engleza ca sa inteleg si eu ceva. :P
.-= Florin Puscas´s last blog ..Despre pericolul de a fi creştin în Europa =-.

Ai dreptate în totalitate. Eu am învăţat engleza de una singură şi cu cântecele trupelor din tinereţea mea îndepărtată(se decisese brusc că nu mai e nevoie de a doua limbă străină)
Vreau să adaug la cele scrise de tine faptul că am văzut ceva remarcabil. În 2005 am petrecut 3 luni în Canada, British Columbia. Nu existau la TV decât filme americane sau canadiene. Deci toate foloseau limba engleză. Ei bine, exista subtitrare în limba engleză pentru ca cei ajunşi acolo din toate colţurile lumii s-o înveţe. După modelul TV5.

Adevarul e ca eu am ascultat muzica in engleza (si da in multe tari se pune accentul pe muzica locala) si am vazut filme si, desi NU am facut niciodata engleza pana la facultate, la examenul ce stabilea grupa (ca nivel) am nimerit… la intermediar-avansati (aveam punctajul la limita cu avansatii, dar nefacand nicio zi de engleza am zis ca totusi raman la grupa imediat inferioara – intermediari avansati). Da, ma mai uitasem prin cateva carti mici si ieftine – ghiduri cu elemente de baza de vreo 100 de pagini – insa atat. restul.. mai dupa ureche. Un vers dintr-o melodie, un cuvant prins intr-un film si incercam sa il deslusesc din dictionarul englez roman (si el mic) pe care il aveam in casa.

Si mai e ceva: mie mi se pare ca se pierde orice urma de autenticitate atunci cand ajungem la filme dublate. Nu mai aud o voce originala, intonatia…. nimic. Totul e pana la urma fals. Si e groaznic sa vezi buzele cuiva miscandu-se si spunand ceva si tu auzind altceva (asta e experienta din Austria si Germania – filme in engleza dublate in germana – si da, eu inteleg si ceva germana si tot e ciudat).

Ai dreptate, modul in care televiziunile “localizeaza” filmele difuzate intr-o tara oarecare, influenteaza major aspecte diverse ale vietii societatii.

Insiruirea de tari in care televiziunile dubleaza filmele are cel putin o eroare: Televiziunea Belgrad (Serbia) titreaza!

Pentru mine chestia asta nu e doar un fapt divers. Traind o adeverata frenezie in urmarirea programelor televiziunii respective prin anii “epocii de aur”, pe cand eram elev de liceu intr-un orasel de frontiera am invatat, intr-un mod aproape miraculos-inexplicabil doua limbi straine in acelasi timp: engleza si sarba. Excelente vremuri…

Write a comment

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin