chestiuni.info

Afi Palace s-a dovedit o experienta neplacută ieri. Am vrut să îmbinăm utilul cu plăcutul şi am trecut să cumpăram mancare prin Real-ul in Afi Palace.

Ştiu că cel mai uşor lucru din lume e să critici, mai ales când tu nu ai mişcat un deget. Nu ştiu dacă aş fi făcut o treabă mai bună decât ei, dar nu asta e meseria mea.

Aşadar, am ajuns în parcare cu gândul să mergem la Real. Parcarea de la parter era, evident, plină aşa că am urcat pană la nivelul 2. Acolo am parcat, am evitat bălţile formate de apa care picura din conductele instalate gata găurite, am luat un caruţ din cele parcate pe acolo şi am urmat singurul semn disponibil: intrare Mall. Am intrat cu chiu cu vai în Mall şi ne-am plimbat dezorientaţi căteva minute păşind peste cabluri de bormaşini şi ferind muncitorii în salopete. Asta până când ne-a luat la rost un agent de pază care ne-a explicat că nu avem voie cu căruciorul de cumpărături. OK, zic, căutăm Real-ul. PĂI Real este la parter. PĂI cum PĂI îi zic şi eu nervos. De unde vrei să ghicesc eu unde e magazinul ăla dacă nu e nici un semn? Ne-a îndreptat spre liftul plin de praf şi am ajuns la Real. Înghesuială mare la raioane, mai puţină la case. Preţuri bune, oferte peste tot. Am cumpărat şi am plecat la casa nr.1. Banda pentru produse era gata stricată. Zic: v-au dat-o direct stricată? Doamna de la casă ridică exasperată ochii spre cer şi scapă printre dinţi ceva din care se poate reproduce doar faptul că le lipseşte o piesă şi nu o pot repara din cauza asta. Am ieşit şi ne-am îndreptat spre lift că doar aveam maşina la etajul 2. Întrebăm un alt agent de pază unde este liftul către parcare. Dumnealui dă din umeri iar noi luam quest-ul pe cont propriu. Găsim liftul şi asteptăm să plece prima serie. În lift încap doar 3 cărucioare iar dacă apeşi pe etajul 2 şi e deja plin, dacă l-a mai chemat cineva de la subsol, întâi face o cursă acolo. La subsol, mai încearcă vreo 2 să se înghesuie dar se lasă păgubaşi şi plecăm în sfârşit. Sus, aceeaşi lipsă e indicatoare. Deschidem uşi la întâmplare, vedem culoare, scări enigmatice. Până la urmă decidem să o luăm tot prin Mall cu speranţa că voi da de un nou agent de pază. Acum aveam mult mai mult chef de scandal. Din fericire, nu dăm de nici unul, reuşim să găsim maşina şi plecăm cu gândul să nu ne mai întoarcem niciodată.

Nu reuşesc să înţeleg cum pot oamenii ăia să investească milioane de dolari în infrastructură dar nu mai bagă nişte mărunţiş în indicatoare şi un sistem coerent de dirijare cu clienţilor. Au investit o grămadă în publicitate ca să mă aducă acolo şi îmi livrează o primă experienţă care mă înfurie şi mă face să promit că nu mai trec pe acolo în viaţa mea.

S-au grăbit să îl lanseze neterminat şi fără finisări. Probabil proprietarii sunt orientaţi pe comersanţi pentru că ei plătesc chirie, nu pe clienţii finali. E treaba lor, afacerea lor. Banuiala mea e că pe termen lung strategia e pierzătoare.

Şi colac peste pupăză, când am ajuns acasă am descoperit că bananele care costau 2.99, pe bon costă 3,56. Nu e mare chestie, dar în context contează. Pa!

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

No related posts.