E aproape simpatică figura pe care o fac oamenii când deschizi discuţia despre Iisus într-un context oarecare, cu excepţia Crăciunului sau Paştelui. Mă uit la ei cum privesc în altă parte încurcaţi şi îţi evită privirea de parcă tocmai au constatat ca îţi miroase gura şi nu ştiu cum să procedeze!
A…am văzut că tu scrii despre religie pe blog! Poate ar trebui sa o laşi mai moale cu religia. Mie nu-mi place să vorbesc despre religie, e ceva personal! Astea sunt replici reale sub care oamenii işi ascund teama de a aborda un subiect inconfortabil.
Nu e religie, e o relaţie
Dacă îmi citeşti blogul de un an de zile şi n-ai şti despre mine că sunt căsătorit din cauză că niciodată nu am pomenit despre soţia mea într-un articol, n-ar fi ciudat?
Sunt creştin practicant iar relaţia mea cu Dumnezeu, nu e ceva secundar. E ca şi cum mi-ai spune să nu mai pomenesc atât despre Ana că nu dă bine în comunitatea bloggerilor să fii însurat.
Da, dar chestia cu Dumnezeu e ceva intim şi personal, nu trebuie să o banalizezi în discutii pe blog.
Oamenii vorbesc cu dezinvoltură despre sex şi sunt priviţi uneori cu un soi de respect deşi sexul este intim şi personal.
Nu e religie, e pasiune
In discuţiile cu cunoscuţii şi cu necunoscuţii aduc vorba despre twitter sau despre blog, suficient de devreme ca oamenii să mă catalogheze drept disperat. Scrisul şi online-ul se numără printre pasiunile mele şi mi-e mai greu să nu vorbesc despre ele decât să tac. Relaţia cu Dumnezeu se încadrează în aceeaşi categorie. Mă pasionează, îmi modifică percepţia asupra vieţii, îmi dă energie şi motivaţie să mă ridic din pat dimineaţa. Să nu vorbesc despre asta e ca şi cum as avea un elefant în sufragerie şi m-aş face că nu-l văd.
Nu e religie, e Iisus
Oamenii dezamăgiţi de viaţă, de alţi oameni, de popi şi ipocriţi au tot dreptul să fie obosiţi de religie. Nu îi condamn! Dar le spun: Forget religion, try Jesus! Să vorbeşti despre Dumnezeu, poate fi ciudat pentru că poate părea abstract şi filosofic dar vă spun: try Jesus instead! Dacă ai uitat când ai deschis ultima dată Noul Testament, dacă Iisus e o figură fantomatică şi îngălbenită care n-are nimic de-a face cu realitatea, încearcă să-l cunoşti pe cel portretizat de autorii Evangheliilor. S-ar putea să nu îţi placă, s-ar putea să te intrige pe alocuri dar nu va fi plictisitor, garantat!
Te apreciez ca cititor, aş face multe să nu te pierd dar dacă nu îţi place subiectul nu ştiu cum pot să te ajut. Fiind vorba de un blog personal ar fi ciudat să ignor relaţia cea mai importantă din viaţa mea.
Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!
No related posts.
Never ever nu mi-a placut un articol mai beton ca asta pe blogul tau!!! Subscriu la fiecare subpunct al articolului!
.-= Corneliu´s last blog ..Dumnezeul de vis-a-vis =-.
multumesc! sunt sigur ca ai fi avut de spus mult mai multe lucruri decat mine!
E perfect, un articol argumentativ isi scade din puterea de convingere invers proportional cu lungimea lui. Eu sunt narator ca un moldovean de-al lui Creanga ce ma aflu, si la povesti e normal sa te intinzi, dar stiu ca trebuie sa mai lucrez si eu la asta.
.-= Corneliu´s last blog ..Nebuna =-.
Da, mai Cri si mie imi place postul asta, intradevar, bine scris!
Victor Hugo: “Gândirea e munca inteligenţei..cu multa acuratete ideile exprimate, subscriu total!! frumos =D> =D> =D> =D>
Cristi, felicitari pentru atitudine! Ne-ai introdus cu adevarat in inima “religiei adevarate”. Crestinismul nu este o religie ci o Persoana. Iisus ar trebui a fie inceputul si sfarsitul religiei, restul doar detalii ale acestui adevar.
Florin S.
.-= romoflorin´s last blog ..Pacatosii in mainile unui Dumnezeu manios – Jonathan Edwards =-.
multumesc Florin! Ma bucur ca v-a placut!
ai scris exact cuvintele care nu le gaseam de atata timp…multam fain
ma bucur ca oamenii se regasesc in textul asta! multumesc si eu, marian!