chestiuni.info

Se spune că cel mai uşor mod în care poţi să faci un creştin să pună ochii în pământ ruşinat e să îl întrebi despre cât de mult se roagă. Ar fi de-a dreptul indecent să îl întrebi şi pentru ce anume se roagă şi ce intenţionează să facă cu răspunsurile la rugăciuni.

Săptămâna trecută am trecut prin umilinţa descrisă mai sus atunci când, pregătind un scură predică a trebuit să trec puţin în revistă propria viaţă de rugăciune.

Pentru cititorii mei care îşi pun acum stânjeniţi întrebarea: “ce zice ăsta, frate, de predică, e popă, ceva, e sectant?” o să încerc să vă uşurez situaţia. Sunt membru într-o mică biserică baptistă din Bucureşti. Corneliu Chiriluţă, tânărul nostru pastor :), cu multă graţie îmi oferă din când în când ocazia de a vorbi (predica) membrilor bisericii. În 99% din cazuri, oamenii oameni sunt încurajatori şi nu pleacă din sala :). Revenind…

Sunt multe cărţi din Noul Testament pe care le citesc cu plăcere. Epistola Apostolului Iacov nu se află printre ele. În cea mai mare parte pentru că este o scrisoare dură. Probabil şi audienţă lui era una dură sau foarte apropiată din moment ce e aşa de direct.

Textul care a stat la baza mesajului despre rugăciune a fost începutul capitolului 4. Am redat mai jos din traducerea ortodoxa:

1. De unde vin razboaiele si de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se lupta in madularele voastre?
2. Poftiti si nu aveti; ucideti si pizmuiti si nu puteti dobandi ce doriti; va sfatuiti si va razboiti, si nu aveti, pentru ca nu cereti.
3. Cereti si nu primiti, pentru ca cereti rau, ca voi sa risipiti in placeri.
4. Preadesfranatilor! Nu stiti, oare, ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu? Cine deci va voi sa fie prieten cu lumea se face vrajmas lui Dumnezeu.

Citiţi restul capitolului aici.

Şi nu vreau să vă trec prin toată agonia prin care au trecut ascultătorii mei duminica trecută ci doar o să aduc în discuţie 2 idei, pe scurt şi anume cele exprimate în versetul 3 şi versetul 4.

Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi in plăceri.

Legătura între răspunsul pe care îl vei primi la rugăciune şi motivaţia cu care te rogi este evidentă. Dumnezeu nu dă împrumuturi pentru “nevoi personale” ci doar “credite pentru investiţii”. Dumnezeu îţi încredinţează nişte valori ca tu să le investeşti. Poate fi vorba de sănătate, de timp, de relaţii, de bani, de influenţă/poziţie socială. Căutaţi mai întâi împărăţia cerurilor şi toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra pare a fi cheia în abordarea rugăciunii. Întrebarea pe care trebuie să ţi-o pui este următoarea: răspunsul pe care îl vizez e o investiţie bună din punct de vedere al împărăţiei lui Dumnezeu, respectiv din perspectivă veşnică sau e spre satisfacere egoistă?

Preadesfrânaţilor!

În traducerea citată apelativul sună destul de religios şi chiar dacă e dur, pare la locul lui. Cea mai apropiată traducere de sensul originar pe care am văzut-o este “femei infidele” dar e la ani lumină depărtare de greaca neaoşă în care s-a exprimat autorul. Cu greu ar putea fi înghiţit cuvântul intenţionat de autor. Cu scuzele de rigoare… dacă ar fi fost să redea greutatea cuvântului din greacă ar fi sunat aşa: Curvelor!

Pare nejustificat dacă te uiţi la ce urmează: Nu stiti, oare, ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu? Singura explicaţie ar fi că Apostolul a vrut să le atragă atenţia asupra gravităţii situaţiei. O ilustraţie bună ar fi o femeie care îi cere bani soţului ca să-şi plătească o vacanţă în doi cu amantul. A cere lucruri de la Dumnezeu cu gândul să le risipeşti pentru propria plăcere te-ar aduce într-o situaţie echivalentă. Aşa s-ar explica duşmănie pe care o arăţi faţă de Dumnezeu când cauţi prietenia lumii.

Imaginea unei femei adultere care risipeşte averea şi bunăvoinţa soţului m-a şocat suficient încât să mă determine să îmi verific bine atitudinea şi motivaţia atunci când mă rog!

Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!

No related posts.