Ma gandeam sa-mi procur si eu un certificat ca nu sunt nebun, dar am renuntat, ca prea as fi batut la ochi…

… m-ar mai fi luat inca o data la cercetari la spitalul cu cifra magica.
.-= Corneliu´s last blog ..Nu lasa pe oricine sa-ti dea valoare =-.

–Dar Andra, totusi, imi place foarte mult cum gandesti!! Daca am comentat pana acum pe marginea acestui subiect a fost doar pentru ca am incercat sa sustin parerea lui Teo, care mi-a placut, dar el a exprimat-o/concluzionat-o mai succint si mai bine decat mine la al doilea argument al sau de mai sus.

Corneliu’s last blog post..Barbati ratati

da’ acum, revenind la oile noastre, frumoase reflecţii. aproape că nu mai am nevoie să scriu nimic. scriu însă nişte concluzii pe care le trag eu cel puţin:

* nu cred Andra că e rău să mă afişez ca şi creştin dacă trăiesc ca unul, dar invers, da, este cel puţin periculos; pe de altă parte, dacă trăiesc ca un creştin, cum ai spus şi tu, tocmai trăirea aceasta îmi certifică denumirea de creştin (amin!). mi-ai adus aminte de o mai veche reflecţie asupra faptului că Dumnezeu este singurul în măsură să certifice un om drept “urmaş al lui Cristos”:)
* un certificat din ăla poate să însemne trufie pentru unii, totuşi eu mi-aş fi dorit să fi avut unul prin preajmă când m-am hotărât să îl urmez pe Cristos întru totul, pe care să-l fi semnat şi pe care să-l fi păstrat ca pe o piatră de aducere aminte – “uite copii(/nepoţi/strănepoţi/prieteni/vecini şi alte categorii de oameni cu care relaţionez), atunci am înţeles eu că dacă nu îmi iau crucea să-L urmez pe El, viaţa mea nu valorează nimic”
* aşa e, nu era neapărat nevoie să se răspundă la acea campanie profană şi dacă mă gândesc mai bine, nu văd vreun folos în ceea ce a făcut premier christian radio. în altă ordine de idei, sfinţii lui Dumnezeu se vor sfinţi ei şi mai departe, cu sau fără certificat la vedere, iar cei întinaţi se vor întina şi mai departe, din nou, cu/fără certificat.

teo c.’s last blog post..pastor uzbec, condamnat la 4 ani de muncă forţată

Cand zic de ostentatie ma refer de a ma baga practic cu bocancii in viata oamenilor doar pentru ca asa consider eu ca au nevoie de Dumnezeu, de Cuvant, de Mantuire! Si ii spun, pe toate caile posibile: ai sa mori daca nu te pocaiesti? dar de fapt la mantuirea cui ma gandesc mai mult? Imi pasa mie de acea persoana? sau o fac doar pentru a primi la sfarsit cununa? ;) Si in plus, e ostentativ atunci cand altceva nu stim decat sa citam din Biblie, insa nu tinem cont de psihologie umana, de nevoile fundamentale ale omului, nu le alimentam si pe acestea inainte de a ne indrepta catre umplerea golurilor spirituale.

nu zic ca e gresit sa arati fizic lumii ca esti crestin, sa porti cruciulita la gat sau o bratara cu insemne crestine, nu e gresit atunci cand esti in metrou si te indrepti spre servicii si iti scoti Biblia si citesti un pic pentru ca ala e singurul interval de timp in care o poti face sau ca vrei sa il fructific intr-un fel…. nu e gresit nici macar cand unii isi fac semnul crucii…
gresite sunt uneori motivatiile.

Modul in care ne afisam credinta nu ar trebui sa se rezume la atat. e bine sa ai ravna, e bine sa ai credinta mare, dar e gresit atunci cand nu le directionezi unde trebuie! E bine sa ne folosim de orice mijloace pentru a avea si altii acces la informatiile pe care le avem noi, pentru a vedea diferenta. Dar nu e bine atunci cand n-ai nimic de zis/facut/aratat sau ceea ce spui/faci/arati e lipsit de substanta, insa vrei ca lumea sa vada, sa te recunoasca drept crestin. De fapt, tu pe cine vrei sa prezinti lumii? Pe crestinul din tine? Sau pe Dumnezeu?

Nu cred ca e nevoie sa ii spui unui necrestin de ce nu e bine sa fii in lume, o stie mult prea bine. Un necrestin are nevoie de un exemplu, un exemplu de ce e mai bine sa crezi in Christos, sa fii crestin. Ori, asa zisii crestini numai asta nu dau. De multe ori nici argumente nu pot da in afara unor versete din biblie. Ok, versetele sunt bune, dar pe mine ca om normal, cu ce ma incalzeste? Oamenii au nevoie de exmple si nu pot fi pacaliti cu una cu doua. Un om din lume cu atata mai mult te simte atunci cand esti ipocrit, cand ceea ce afisezi este lipsit de continut. El trebuie intr-adevar sa vada lumina pentru a o recunoaste. Nu doar o imagine a ei.

sa aiba certificate,cruci, bratari, tablouri, icoane, carti, Biblii(in casa, in masina, in geanta, in buzunare, in garaj, la scoala, la munca, la sala, pe masa, sub masa) sa se imbrace intr-un fel sau altul, sa cante cantece crestine, sa mearga la o biserica sau alta, sa aiba blog, site, magazin crestin , sa tina predici, prelegeri, conferinte, sa conduca scoli, biserici, institutii- asta o poate face cu usurinta si un necredincios sau un asa-zis “crestin”. Si asta se vede…. chiar si din afara… de fapt, cred ca mai ales din afara. :)

atunci cand nici tu nu ai o vorba buna, atunci cand nici tu nu esti ingaduitor, atunci cand injuri si spui bancuri deocheate ca pe un lucru normal, atunci cand barfesti, bagi intrigi, judeci, atunci cand taci cand cineva este batjocorit pe nedrept, atunci cand te crezi prea bun si prea curat pentru a te apleca in mocirla unuia pe langa care treci semet in viata ta, atunci cand tu iubesti pe cineva doar pentru ca merita, atunci cand crezi ca ai facut si/sau patimit prea mult si meriti ceva in schimb, ai drepturi, atunci-unde mai este diferenta?

diferenta nu sta in imagine, ci in ceea ce este dincolo de ea! E simplu si totusi atat de complicat, dificil, controversat! :)

Si sa nu ma intelegi gresit. Nu le stiu pe toate, nu am argumente la toate, nu sunt perfecta. in capcane am cazut si cad mereu. Nu ma dau drept crestina , dar vorbesc din experienta. Vorbesc de lipsurile vazute si simtite de mine. E drept, nu fac mai nimic in aceastra privinta. doar comentez, mai nou, pe blog-uri – si asta pentru ca am gasit subiecte si persoane interesante. Si poate, din cand in cand, mai ajut pe cineva,mai ascult, mai zambesc, mai zic o vorba buna, mai incurajez si sutin, mai ridic sau directionez, mai iubesc,mai cred, mai sper, mai visez. Dar imi asum responsabilitatea pentru tot ceea ce fac/zic/arat.

Andra M.’s last blog post..Zodiile si bijuteriile

Poate ca exagerez putin, cred ca imi permit deja sa ma joc cu nervii tai, sper sa nu ma mustri rau pentru asta :P Dar totusi, nu ma impac cu ideea ca ar trebui sa renuntam la orice exteriorizarea, doar pentru ca, vezi doamne, ne-ar cataloga lumea drept fatarnici/fanatici etc… Sa fim seriosi – daca au homosexualii atata tupeu sa isi sustina (non)valorile in public, oare crestinii nu ar avea de mii de ori mai multe motive sa o faca?! Sa o faca, frate, in fel si chip, ca destul au patimit pentru simplul fapt ca sunt ce sunt.

Corneliu’s last blog post..Jegul cameleonar

Nu trebuie sa fie o lauda ca esti crestin, chiar nu. Lasa-i pe altii s-o vada! Nu o bucata de hartie trebuie sa ateste credinta ta. Daca doar prin asta vede cineva cu care intri in contact ca esti crestin, ca esti altfel decat “lumea”, atunci e foarte grav. :) Acuma serios vorbind. Si nu e vorba de sfiala de a recunoaste ca esti crestin, ci de modul in care afisezi asta. Ostentatia si lauda de a fi crestin nu a fost niciodata o premiza a crestinismului.

Majoritatea “crestinilor” au ajuns atat de departe incat se vad superiori celorlalti ce nu le impartasesc aceleasi viziuni. Gresit. Nu esti cu nimic mai bun decat ceilalti. Iar acel certificat de care amintea Teo cam asta ar face.

A, si nu cred ca un astfel de certificat este reactia potrivita pentru aparitia acelora care fac bani de pe urma “mai putin dotatilor intelectual” promitandu-le debotezarea.

Si eu am inteles pe unde batea Teo.Si la fel, sper sa nu ma insel! :)

P.S. Eu cred ca greseala noastra este ca ne uitam prea mult la aparente, la exterior si uitam cu desavarsire de interior. Ne legam de haine, accesorii, artificii estetice, aparenta fizica, purtam Biblii la vedere si diverse alte “insemne” care sa ateste ca am fi crestini, ne umplem bibliotecile de carti crestine doar pentru a vedea cei ce ne vin in vizita cata ravna avem, atarnam icoane prin toata casa, facem adevarate altare doar pentru a arata lumii cine suntem noi, ne credem superiori necrestinilor si ii judecam si ii indepartam. Si asta de ce? pentru ca suntem prea goi pe interior pentru a face altceva. :)