Am sarit din nou astazi pentru discutia de duminica. Am fost in Pitesti in week-end cu treaba. Pe langa chestiile oficiale au fost inca 2 evenimente: o inmormantare si o binecuvantare.
In bisericile neo-protestante nu se boteaza copii. Fiecare e botezat in momentul in care crede si hotaraste ca e momentul ca toti sa afle despre credinta lui. In schimb copiilor li se face o primire in comunitate prin ceea ce se numeste binecuvantare. E un obicei preluat din Vechiul Testament din locul in care Dumnezeu ii spune lui Moise:
Nu am ajuns la inmormantarea de care pomeneam mai sus desi a fost vorba de o doamna din aceeasi biserica. “Sora Raluca” cum ii spunea toata lumea s-a chinuit sa ne invete muzica cand eram mici. Cu unii a reusit, altii scriu acum pe bloguri. “Sora Raluca” a plecat! Asta este cuvantul care se foloseste in ocaziile astea. Nu era tanara si era bolnava de ceva vreme dar vestea “plecarii” cuiva ne ia intotdeauna prin surprindere.
Credinciosi sau atei, moartea este intotdeauna nelalocul ei si ne gaseste nepregatiti.
Si daca unui credincios gasesti sa ii spui o vorba de consolare si el insusi priveste cu speranta spre ziua revederii cu cel drag “plecat”, mi-e greu sa ma gandesc ce poti sa ii spui unui ateu care a pierdut pe cineva apropiat.
Cu toata decenta si precautia indraznesc sa abordez discutia asta: ce i-ai spune unui ateu care e pe patul de moarte sau care a pierdut pe cineva drag? Cum l-ai incuraja daca iti cere sau vezi ca are nevoie?
Daca ti-a placut ce ai citit aboneaza-te la feed-ul RSS sau primeste articole asemanatoare prin email Urmareste-ma pe twitter!
No related posts.
Puterea de a trece mai departe sta in el si atat, nu?
Sa se gandeasca la vremea buna si sa se regaseasca.
Daca mai poate!
Pana la urma toti ne-o facem cu propria mana!
Julia- JD’s last blog post..Educatie/ societate
@Julia si daca e pe moarte? spre ce sa mearga mai departe?
sincer, de fiecare data cand am probleme si imi vine sa ma dau cu capul de pereti, ma gandesc ca nimic in jurul meu nu sta in loc pentru mine. Asa ca ar fi cazul sa imi revin.
Dar in privinta unei “plecari”…din fericire, pana acum nu am trecut prin asa ceva. Dar nu cred ca cel care e indurerat de moartea cuiva, chiar asculta ceea ce ii spui. Fiecare isi rezolva durerea cum stie mai bine. Unii cu rugaciuni, altii cu munca, altii doar asteptand…
menialy’s last blog post..INTALNIRE DE DIMINEATA
de ascultat, asculta dar nu prea ii ajuta.
unui credincios poti sa ii spui ca Dumnezeu stie prin ce trece si ca ii e aproape chiar daca nu il simte atunci.
un ateu nu are luxul asta. nici in bine nici in rau. un credincios manios macar poate sa dea vina pe Dumnezeu pentru pierderea lui dar un ateu trebuie sa accepte ca lucrurile sunt asa si gata. nimic nu are scop, nimic nu are sens, nu e nimic de invatat, nimic de gandit. moartea e doar o intamplare stupida ca si viata.
ai sintetizat chiar bine ce trece unui ateu prin cap. Risc totusi sa aduc un argument pro: unui ateu nu ii va fi frica pe patul de moarte de ceea ce va gasi dupa. El nu ar trebui sa creada in notiunea de Iad sau Rai. Prin urmare, ar trebui sa isi incheie socotelile cu viata fara resentimente sau pareri de rau.
menialy’s last blog post..INTALNIRE DE DIMINEATA
@menialy: Asta rational. Dar cum si ateii au sentimente si dezvolta o gama colorata de emotii, ma tem ca nu le e chiar asa de usor.. Pana la urma, atunci cand vine vorba de emotii in fata mortii, nu conteaza daca esti crestin sau ateu. Nici un ateu nu sta in fata mortii cu aceeasi indiferenta cu care isi cumpara ziarul de dimineata.. si in nici un caz nu are motive sa se bucure de vreo speranta. Si atunci nu ii mai ramane decat a treia varianta, care nu e tocmai placuta.
Corneliu’s last blog post..Jegul cameleonar
cu toate astea, nu cred ca exista vreun ateu care sa nu se gandeasca pe patul de moarte si la posibilitatea ca toata viata sa fi gresit si ca totusi exista ceva.
nu stiu cine zicea…ca pe front in timpul bombardamentelor nu existau atei. inainte si dupa, da, dar in timpul lor, nu
Mai departe intru impacare si liniste sufleteasca.
Sa treaca dincolo ok;
Oamenilor le este frica de moarte.
Julia- JD’s last blog post..Adevarul si minciuna se impletesc intruna
Un filosof spunea:
“Moartea este starea nefiintei, prin urmare, moartea nu exista.”
Andy Mihail’s last blog post..Unirea cu Moldova, pro sau contra?